Stabilitatea emoțională este o problemă serioasă în timpul coronavirusului din cauza carantinei și a situațiilor stresante în familii. Mult mai mulți oameni au nevoie de ajutorul psihologilor, ei se simt izolați și suferă de singurătate cum nu a mai fost vreodată.

Chiar înainte de pandemia coronavirusului, experții medicali au raportat o epidemie a singurătății în Statele Unite ale Americii. Coronavirusul a accentuat aspru această problemă din moment ce afectează 28 de procente din casele americane: adică în jur de 36 de milioane de oameni trăiesc singuri, fără o familie, fără copii.

Pe de altă parte, este o speranță că coronavirusul ne va forța să acordăm atenție la problema singurătății și să căutăm modalități de a stabili mai multe legături sociale în viitor.

Așa cum a reieșit, este mai ușor să eviți infecția cu coronavirus decât să te protejezi de stresul emoțional și de tulburările mentale din cauza carantinei. Cum ar trebui să se ocupe societatea de aceste efecte ale izolării sociale după coronavirus?

Sentimentul singurătății va continua după pandemie și doar va creste. Societatea se va împarți în multe părți, iar oamenii vor fi tot mai puțin în contact între ei. Vor fi mai puține oportunități pentru întâlniri și comunicări la locurile de muncă. Cluburile sportive, restaurantele, barurile și teatrele vor fi vizitate de mai puțini oameni. Ne vom simți tot mai separați unii de alții, distanți.

Un nou val al coronavirusului și alte probleme ne vor forța să ne îndepărtăm unii de alții și în plus, toată lumea va fi preocupată cu problemele propriei sănătăți și cu problemele societății. Și vom vedea că nu doar 36 de milioane de oameni care trăiesc singuri suferă de singurătate ci mult mai mulți.

Numărul divorțurilor și alte probleme în familii vor crește semnificativ. Suntem în fața unei perioade foarte dificile când umanitatea va trebui să înțeleagă că nu mai este posibil să existe conform regulilor vechi și este necesar să stabilim o ordine nouă a vieții.

Adevărul este că o persoană astăzi se simte foarte singură în această lume vastă. Și deși această lume este așa de bogată și multicoloră, omul nu se poate regăsi în ea. Chiar dacă el are un venit bun și își permite multe în termeni materiali, el tot suferă de singurătate. Până la urmă noi nu suntem învățați cum să stabilim conexiunile corecte și nu suntem pregătiți pentru viața într-o lume globală și integrală.

Nu simțim că trăim în interiorul aceleiași sfere unde lumea inanimată, vegetativă și animală și oamenii există împreună într-un singur sistem integrat pe glob.

Din contra, toți ne-am urcat unii pe alții în relațiile personale și națiuni și state întregi. Și aici vine coronavirusul și multe alte probleme care sunt inevitabile cu noi, comportându-ne așa și desigur nu ne vom simți mai bine.

O profesoară din Missouri a descris condiția ei din timpul carantinei după cum urmează: “În unele zile rezist și nu mă simțit atât de rău, dar în alte zile îmi pare că dacă carantina mai ține un pic mai mult, eu pur și simplu nu voi mai putea să rezist și voi înnebuni. Pot să rămân întreagă la minte continuând să trăiesc singură luni, ani de zile?”

De ce conexiunea dintre oameni este așa de importantă pentru ei? De ce oamenii au nevoie de comunicarea constantă cu alți oameni și dacă nu stiu cum să o facă corect, atunci ei fie înnebunesc de singurătate, fie trăiesc împreună și se înnebunesc unii pe alții?

Adevărul este că omul este o creatură socială. Nu putem trăi ca animalele care se întâlnesc pentru o perioadă scurtă pentru a produce urmași și apoi separat. Un om are nevoie de o familie, de o societate, de o casă, de un oraș și de o țară unde poate trăi cu alții.

O persoană are nevoie de o conexiune emoțională care nu există în natura inanimată, vegetativă sau animală: nu chimical, hormonal ci senzitiv. Dar o asemenea conexiune nu funcționează pentru noi și încercăm să înlocuim aceste relații senzitive cu afaceri sau cu altele competitive.

Și toată lumea suferă din asta. Chiar și cel mai bogat om nu are ce ar trebui să primească de la societate. El are nevoie să primească de la societate mai mult decât de la mama sa.

Dar noi nu avem asta deoarece nu construim o societate care să dea tuturor un sentiment de căldură, încredere și sprijin. Și fără asta, o persoană se simte ca într-un vacuum sau chiar mai rău, într-un mediu ostil. El iese pe stradă și percepe fiecare persoană pe care o întâlnește ca pe dușmanul său.

Umanitatea suferă foarte mult din asta. Și ca rezultat al unor asemenea relații dintre noi, cu gândurile și dorințele noastre egoiste, noi creăm un loc din care apar tot felul de dăunători, cum este coronavirusul și noi înșine ne punem în pericol viețile noastre.

Într-un final noi trebuie să ne dăm seama de ce trăim, cine suntem, de ce ne comportăm în acest fel? Ne putem purta unii față de alții în mod diferit?

Să ne gândim la cum să construim o societate care se potrivește cu întregul univers. Până la urmă, toată natura este integrală, toate părțile ei sunt interconectate. Iar societatea umană trebuie să fie la fel de prietenoasă, construită pe sprijin reciproc. Însă noi o construim în egoismul nostru ca exact opusul.

A venit timpul să facem un audit complet și să decidem că mergem împotriva naturii noastre egoiste pentru a construi deasupra ei conexiunea corectă dintre toată lumea. Viitorul nostru bun depinde doar de asta.

Este clar că omul însuși, care a căzut într-o situație dificilă, nu știe ce să facă și este confuz sub presiunea mediului, a datoriilor și obligațiilor lui. Rămâne doar să o regrete. Însă sunt sisteme sociale care sunt obligate să se gândească în legătură cu asta. Este clar deja că este imposibil să continuăm în acest fel deoarece ne apropiem de distrugerea totală.

Avem nevoie de un sistem de educație integrală pentru a cultiva o persoană nouă care este mai prietenoasă. Natura ne obligă la asta. Noi suntem în interiorul sferei ca o singură simbioză, unde natura inanimată, plantele și animalele, toate se sprijină și se completează între ele. Totul cu excepția omului!

Numai omul vrea să conducă peste tot fără nicio graniță. Nu îi pasă că face rău sistemului general. Dacă nu oprești omul, el va distruge globul.

Prin urmare, din punctul de vedere al naturii generale și natura noastră integrală, noi trebuie să realizăm că aparținem de un singur sistem integral, interconectat și să ne educăm pe noi înșine de la capăt.

De pe KabTV “Perspective globale”, 5/15/20

Filed under: Coronavirus, Criza, globalizare, Educatie, Educatie integrala, Egoism, Evolutie | Add Comment →