Jurnalul “The Times of Israel” a  publicat noul meu articol “Ma Nishtana (Ce s-a întȃmplat)? Un Pesah ca niciun altul ”

Sărbătoarea de Pesah (Paște în limba ebraică) din acest an este de așteptat să fie unică în istoria modernă. Pentru prima dată, poporul evreu de pretutindeni va sărbători atât în jurul mesei, cât și în internet. Este o situație specială, datorată restricțiilor aplicate asupra sărbătoririi în familia extinsă, pentru a-i proteja pe cei mai vulnerabili, pe vârstnici, de o potenţială infectare cu COVID-19. Această situație nouă este o oportunitate de a ne extinde percepţia și a privi imaginea de ansamblu: conexiunea dintre ieșirea din Egipt și ieșirea din această pandemie.

În noaptea de Pesah, toată lumea stă alături de cei dragi, la o masă festivă, citind despre libertate, despre suferințele sclaviei și ale bolilor, despre dorința de eliberare. Ne întrebăm, Ma nishtana (ce s-a schimbat)? Reflectăm la ceea ce diferențiază noaptea aceasta de toate celelalte. Anul acesta, această întrebare tradițională are o dimensiune mai profundă, cerând din partea noastră o analiză semnificativă și completă.

Trecând peste toate calamităţile

Pesach este „trecerea” sau „tranziția” de la starea egoistă de iubire de sine la aceea în care îți iubești aproapele, când te gândești cât de puțin și la ceilalți. Această transformare este similară cu înlocuirea completă a programului de operare al unui computer. Și noi, oamenii, trebuie să ne înlocuim programul interior actual, bazat pe interes și egoism cu unul bazat pe grija reciprocă.

Pandemia de coronavirus a izbucnit în întreaga lume exact în acest scop: pentru a ne da seama că întreaga umanitate este un întreg și orice element din natură, chiar și un virus minuscul, poate afecta instantaneu întregul sistem. Pandemia ne spune: „Stați acasă; veți fi închişi până când veți începe să vă dați seama că sunteți blocați în interiorul ego-ului vostru”. Situația noastră actuală indică faptul că natura este interconectată și doar oamenii sunt izolați intern, unii față de alții.

Expresia „am fost sclavi”, pe care o recităm ca parte a tradiției de Pesah, se referă la marele ego care stăpânește totul. Suntem sclavi ai Faraonului, ai egoismului nostru, din cauza lipsei de considerație față de ceilalți. În lumea modernă, am ridicat puterea Faraonului la o cotă amețitoare și acum acesta ne loveşte din plin. Egoismul fără restricții ne instigă împotriva altora, provocând respingere, certuri și lupte.

COVID-19, nu este o plagă, ci o oportunitate

Toate ființele umane și toate părțile naturii sunt legate într-un sistem unitar. Dacă un individ se gândește numai la sine, este dăunător pentru toți ceilalți. Mai mult, se produce astfel un prejudiciu care se răspândește rapid pe scară largă, ca o epidemie. Corpul sănătos are nevoie ca toate organele și sistemele sale să fie integrate. În mod similar, în societate, integrarea garantează sănătatea sistemului asigurând bunăstarea oamenilor și a naturii. Prin coronavirus, natura încearcă să ne aducă la înțelegerea faptului că garanția reciprocă este o necesitate pentru supraviețuirea noastră. Adică trebuie să devenim un singur om cu o singură inimă.

Prin urmare, COVID-19 nu poate fi considerată o plagă rea, care a apărut fără niciun motiv sau scop, la fel ca plăgile din Haggadah despre care citim în mod tradițional când stăm la Seder de Pesah (masa din ajun de Pesah). Virusul este de fapt o oportunitate pentru umanitate, azi mai mult ca niciodată, de a se elibera din ghearele autodistrugerii și sclaviei. Aceste momente provocatoare ne pun în față o oglindă, ca să  conștientizăm ce trebuie corectat pentru a fi în echilibru cu natura și a urmări bunăstarea generală. Când scopul din spatele conexiunii noastre cu lumea este de a exploata totul doar pentru un câștig personal, vine și momentul în care toate aceste conexiuni greşite devin insuportabile iar natura le distruge, manifestându-se sub forma unei calamități.

Când reparăm relațiile umane distructive și ne unim deasupra diferențelor dintre noi, suntem salvați de dușmani și ieșim din exil, spre libertate. Ieșirea din gândurile și acțiunile egoiste către cele de dăruire este scopul profund al ieșirii din Egipt.

Orice unire a inimilor și a intențiilor noastre bune, în favoarea altora, este o realizare a principiului „iubeşte-ţi aproapele ca pe tine însuți”, marea regulă a Torei.

Toate poruncile, adică acțiunile de corectare, sunt incluse în această regulă. Astfel putem ajunge în sfârșit la conexiunea completă și corectă și intrăm în Țara (Eretz, din cuvântul Ratzon [dorință]) Israel (Yashar-El, adică direct la Creator). Cu alte cuvinte, dorința noastră devine similară cu forța naturii care controlează totul și se unește cu ea. Este Forța Superioară care aduce libertate, sănătate și toată bunătatea din viață.

Pesah fericit!

Filed under: Coronavirus, Sarbatori, Societate, Spiritualitate | Add Comment →