Medium a publicat noul meu articol “ Prădătorii care îşi vindecă prada și ce putem învăța din supermarketuri”

Odată cu creșterea poluării aerului în China la niveluri „normale” în zilele anterioare COVID, și cu țări din întreaga lume care sărbătoresc redeschiderea economiilor lor, speranța de schimbare pe care mulți au avut-o în timpul perioadei de blocaj cu aer-curat-apă-curată, pare să se estompeze. Dar natura ne-a arătat deja că nu ne vrea aşa cum am fost. Dacă revenim la normal, natura va reveni la pedepse, cu o răzbunare.

Problema este în relațiile noastre.

Natura nu ne dorește, nu pentru că mâncăm alte animale sau emitem carbon. Nu ne vrea pentru că sunrem răi unul la altul, iar prin atrocitățile noastre unul împotriva celuilalt, distrugem întreaga planetă.

Umanitatea, vârful creației, a dăunat creației mai mult decât oricare altă creatură. De fapt, este singura creatură care a mers împotriva creatorului său: Mama Natură. Prin Coronavirus, a fost prima dată când natura ne-a arătat că ne poate lovi pe toți, oriunde și oricând, dacă alege acest lucru. Dar a făcut-o cu compasiune. Numărul de decese de la COVID-19 nu este cu adevărat mult mai mare decât cel al unei gripe sezoniere, dar a speriat lumina vieții din noi. A fost prima dată când oamenii obişnuiţi și liderii de stat deopotrivă, au rămas derutaţi și neputincioși în fața Mamei Natura.

Natura ne-a trimis un mesaj: nu voi mai tolera frivolitatea egoistă.

Nu va tolera să jefuim și să ucidem, să epuizăm resursele și să le poluăm, să otrăvim și să sufocăm totul și pe toată lumea, doar pentru a putea fi în vârful mormanului de resturi pe care le-am creat pe parcurs.

Orice altă creatură, numai umanitatea nu, se comportă exact așa cum ar trebui, iar acest lucru contribuie la binele comun. În filmele pentru copii, deseori pictăm fețe crude de prădători, cum ar fi tigri sau lupi. Dar adevărul este că acești prădători împiedică suprapopularea prăzii și epuizarea surselor de hrană ale acestora, care ar rezulta, și mențin efectivele sănătoase și puternice, mâncând pe cei slabi și bolnavi.

Un lup nu va ucide mai mult de o căprioară sau un elan o dată. După ce ucide, va mânca tot ce are nevoie și va merge să se odihnească, până când îi va fi foame din nou. Oamenii sunt exact opusul: ucid mult mai mult decât au nevoie pentru a mânca și se mândresc cu uciderea celor mai puternice și sănătoase animale. Oamenii nu ucid ca să mănânce; ei omoară pentru a-și arăta puterea.

Să luăm un alt exemplu.

Când mergeți la sectorul de lactate din orice supermarket modern, veți găsi o gamă nesfârșită de brânzeturi. Acum douăzeci, treizeci sau patruzeci de ani aceste brânzeturi nu existau. Au apărut doar pentru că producătorii de produse lactate concurează în fața clienților, astfel încât produc o diversitate din ce în ce mai mare de alimente, sperȃnd să obțină tot mai mult spațiu pe rafturi, în detrimentul altor producători. În acest proces, mai mult de jumătate din producție este aruncată, prețul produsului crește, mai multe resurse sunt extrase inutil din pământ, mai multe animale sunt maltratate, aerul devine mai poluat cu emisiile de mașini și camioane, traficul devine mai congestionat, iar angajații companiilor concurente își pierd locul de muncă, deoarece compania lor nu și-a putut aduce produsul pe rafturile magazinelor. De fiecare dată când alegem o brânză în locul alteia, fără să ştim, facem o mulțime de oameni nefericiţi.

Problema nu este ceea ce consumăm și cu siguranță nu că ne bucurăm de o mâncare bună și de alte atracții pe care viața le are de oferit.

Dimpotrivă, sunt cu totul pentru asta. Problema este în relațiile noastre. Natura nu ne dorește, nu pentru că mâncăm alte animale sau emitem carbon. Nu ne vrea pentru că suntem răi unul la altul, iar prin atrocitățile făcute unul asupra celuilalt, distrugem întreaga planetă.

Acesta este motivul pentru care pun un astfel de accent pe educație și nu pe reducerea consumului, sau pe instituirea altor restricții. Ele nu vor ajuta decât dacă vom rezolva problema acolo unde ea există – între noi, în dorința noastră de a ne distruge unii pe alții.

Obligându-ne să rămânem acasă, coronavirusul ne-a obligat să nu mai concurăm și, odată cu aceasta, am încetat să distrugem Pământul. Dacă ne întoarcem la a sări la gâtul celuilalt, natura ne va trimite un alt mesager, care ne va separa mai ferm, până când vom învăța lecția.

Întrucât deja avem voie să ne reunim și să interacționăm, să folosim pauza care ni s-a oferit pentru a începe, pentru a încerca să fim mai buni unii cu alții. Așa cum răutatea noastră, a unuia față de celălalt a îmbolnăvit Pământul, care apoi ne-a îmbolnăvit pe noi, bunăvoinţa noastră, a unuia față de celălalt, ne va vindeca, apoi va vindeca Pământul.

Filed under: Coronavirus, Criza, globalizare, Depresie, Diseminare, Economie si bani, Educatie integrala, Egoism, Evolutie | Add Comment →