Noul meu articol pe Linkedin “Ar putea Orientul Mijlociu să se înece în războaie pentru apă?”

Încălzirea globală, anii de secetă din urmă și absența investițiilor în tehnologiile de economisire și desalinizare a apei împing relațiile internaționale deja tensionate din Orientul Mijlociu până la prăbușire. Dacă criza apei continuă, nu va trece mult până când pământul arid va fi ars de focuri de armă.

Fermierii iranieni nu pot produce culturi fără apă; kurzii și Iranul sunt în contradicție cu privire la schimbarea liniilor de apă; peste 12 milioane de oameni din Siria și Irak pierd accesul la apă, alimente și electricitate; iar în Siria care este încă sfâşiată de un război civil început acum zece ani, seceta din acest an este cea mai gravă din ultimii șaptezeci de ani. Teroarea însămânţează teama, dar o poți reține cu brațele. Setea însămânţează disperarea și nimic nu poate opri oamenii disperați.

Alături de oxigen, apa este cel mai vital element pentru supraviețuire. Fără ea, oamenii vor face literalmente orice pentru a o obține.

Într-un podcast,  din 2017, Peter Gleick om de știință, șef și președinte emerit al Institutului Pacific a spus: „Unele dintre primele conflicte legate de apă au apărut în jurul anului 25 î.Hr. în Mesopotamia Antică, țara dintre râurile Tigru și Eufrat”. Chiar și acum „în ultimul deceniu sau cam așa”, continuă Gleick, „au existat din ce în ce mai multe cazuri de violență legate de apă … au fost ceea ce numim conflicte subnaționale”. Seceta nu s-a ameliorat în ultimii patru ani de la interviu. Nu a făcut decât să se înrăutățească, iar consecințele acestui lucru au adus regiunea aproape de punctul de prăbuşire.

Cel mai îngrijorător element al acestei crize este faptul că este absolut inutilă. Există tehnologii dovedite, care pot transforma deșerturile în oaze la un cost foarte rezonabil. Israelul, cândva victimă a deșertificării accelerate, a adus problema complet sub control prin construirea unor instalații de desalinizare. Israelul a construit deja mai multe astfel de facilități în străinătate și este dispus să ajute pe oricine dorește să utilizeze tehnologia. Din păcate, liderii din multe țări din Orientul Mijlociu se concentrează în mod constant pe a strânge controlul asupra oamenilor, mai degrabă decât pe îmbunătățirea vieții lor.

De fapt, Israelul canalizează deja apa către Iordania ca parte a acordului de pace din 1994 dintre cele două țări. Este mai mult decât dispus să semneze astfel de acorduri cu alte țări vecine, dar în acest moment cealaltă parte nu pare a fi deschisă față de această idee.

Deși nu cred că vecinii Israelului vor începe un război cu Israelul pentru apă, este trist că oamenilor, care ar putea avea acces la apă din abundenţă, li se refuză acest ingredient, cel mai necesar din cauza politicii.

Filed under: Criza, globalizare, Educatie | Add Comment →