Michael Laitman, pe Quora: “Care a fost relația dintre Israelul antic și Roma antică?“

Potrivit înțelepciunii Cabalei, Roma și Israel, precum și confruntările lor, mai ales în cele mai vechi timpuri, sunt privite dintr-o perspectivă spirituală, adică reprezintă două filosofii de viață care se confruntă.

La rădăcina problemei, există o contradicție între forța superioară a dăruirii, Creatorul, și forța de primire, ființa creată. Cu alte cuvinte, există o contradicție între calitățile iubirii, dăruirii și conexiunii aparținând naturii superioare și naturii ființei create, care dorește doar să primească împlinire și bucurie în mândria, puterea, cunoașterea și bogăția sa.

Prin urmare, filosofia de viață a Israelului antic, care este grupul care a apărut din Babilonul antic și a devenit o națiune, a fost formată pe baza egalității – „iubeşte-ţi aproapele ca pe tine însuți” – și, în consecință, a existat în simţirea forței superioare, adică în înțelegerea modului în care se dezvoltă în raport cu scopul său ultim în viață, care este o stare în care ființa creată își egalizează calitățile cu cele ale Creatorului. O astfel de abordare se opunea celei barbarilor.

Romanii erau barbari în ceea ce privește atitudinea lor față de viață, deoarece credeau că viața constă numai în existența corpului.

Atitudinea pe care o reprezentau romanii este cea a celei mai puternice, mândre și dominatoare forțe egoiste. Această viziune asupra lumii afirmă că cucerirea, suprimarea și înrobirea dau sens vieții umane.

Israel totuși, a reprezentat în mod diferit sensul vieții: că sensul vieții este să te ridici deasupra pulsiunilor trupești și să ajungi la o stare de „iubiți-vă pe aproapele ca pe voi înşivă” ca mijloc de egalare în calități cu cele ale Creatorului, adică, calități ale iubirii, dăruirii și conexiunii. Abordarea romană era astfel în total dezacord cu abordarea lui Israel. Astfel, ca două atitudini opuse față de viață, două filozofii, două fundamente, două idei, s-au ciocnit și au izbucnit războaie groaznice între ele.

Poporul evreu nu avea un astfel de concept de a se închide faţă de ceilalți. Dimpotrivă, apropierea lui Israel a fost una îmbietoare: „veniți și trăiți ca noi, uniți”. În Templu a existat și un loc special pentru alte națiuni, conform principiului din abordarea israeliană că fiecare poate rămâne în religia și filosofia sa de viață, dar iubirea ar trebui să-i acopere pe toţi și să se conecteze între ei. Astăzi însă, nu mai rămâne nimic din asta.

Trebuie remarcat faptul că doar discutăm despre vechile națiuni ale Israelului și Romei, care nu au nimic de-a face cu italienii de astăzi. Acestea sunt națiuni complet diferite.

Bazat pe clipul KabTV „Prim-plan. Formula Creatorului” cu Cabalistul Dr. Michael Laitman pe 8 iulie 2010. Scris/editat de studenții Cabalistului Dr. Michael Laitman.

Fotografie de Susan Q Yin pe Unsplash.

Filed under: Criza, globalizare, Educatie | Add Comment →