“Cel care începe un război – pierde” (Linkedin)

Noul meu articol pe LinkedinCel care începe un război – pierde

Reuters

Vorbind despre războiul Rusia-Ucraina, secretarul general al NATO Jens Stoltenberg a declarat recent unui săptămânal german: „Trebuie să ne pregătim pentru faptul că ar putea dura ani”. După cum am spus de mai multe ori, acest război nu este ca orice război anterior; este un control la un nou nivel, un precursor al mai multor controale care vor urma. Este posibil ca acest control să fi început cu Rusia și Ucraina, dar nu se va termina aici; va cuprinde toată Europa și în cele din urmă întreaga umanitate. Aceste verificări vor determina societatea umană să se reconstruiască într-un mod care ne ajută să atingem esența și scopul vieții.

Actuala nedumerire și nehotărârea care ne-a biruit nu este negativă. Este o stare obligatorie care precede orice progres. Au existat întotdeauna lupte pentru cine va conduce – ce partid sau ce lider sau ce ideologie. Reflecțiile care ni se impun astăzi ne determină modul în care dorim să ne raportăm la societatea noastră, la țara noastră și la umanitate și ce ne va ajuta să atingem starea de desăvârșire și perfecțiune.

Deși în momentul de față luptele sunt între indivizi care sunt lideri ai țărilor lor, oamenii văd deja că acesta nu este modul corect de a fi al umanităţii, cel puțin nu în ceea ce privește motivațiile liderilor. Atunci când deciziile liderilor sunt conduse de considerente ale beneficiului publicului, mai degrabă decât de propriul lor beneficiu, deciziile lor vor fi corecte, vor reuși și vor câștiga sprijinul tuturor. Acest lucru apropo, nu se referă la un anumit lider, ci este valabil pentru toți liderii, deoarece acesta va fi principiul de bază al conducerii în viitor.

Dependența reciprocă care pare să ne împovăreze astăzi, provocând întârzieri în transporturi, penurie de alimente și energie și răspândirea virușilor în întreaga lume, este cu adevărat reversul responsabilității noastre reciproce. Când învățăm mesajul interconectarii, pe care ni-l învață, vom descoperi că legăturile noastre nu dor, ci ne permit să trăim mai confortabil și mai ușor și că dependența noastră reciprocă este o invitație de a ne conecta inimile, nu numai economiile.

Motivul pentru care în prezent simțim că lumea este în criză este că nu suntem dispuși să acceptăm interdependența noastră. În lupta dintre interdependența forțată și reticența de a juca după stăpânirea ei, facem ca totul să se închidă. Cu toate acestea, dacă îmbrățișăm conexiunea în loc să o respingem, vom descoperi nenumăratele ei beneficii în comparație cu a trebui să ne bazăm doar pe noi înșine.

Trăim o perioadă cu totul specială din istorie. Are loc o schimbare esențială, o transformare spirituală. Treptat, învățăm să ne percepem pe noi înșine nu numai ca indivizi, ci și ca părți ale unui sistem care mențin o relație simbiotică cu acesta: hrănim sistemul, iar sistemul ne hrănește pe noi.

Până astăzi, ne-am perceput pe noi înșine ca ființe separate. Acest lucru ne-a pus în lupte constante împotriva fiecăruia și a fiecărui lucru. Supraviețuirea celui mai în formă a simbolizat atitudinea noastră față de viață.

În noua percepție care se trezește în interiorul nostru, atitudinea noastră se va schimba la ceea ce antropologul Brian Hare și cercetătorul Vanessa Woods numesc „supraviețuirea celor mai prietenoși”. În această abordare, cei care se simt conectați cu ceilalți și acționează spre beneficiul tuturor în minte vor prospera, iar cei care se agață de atitudinea „fiecare om pentru sine” se vor găsi învinși de viață.

În curând, și sper că asta va veni fără prea multă durere, omenirea va ajunge la deznădejde deplină. Vom simți că suferim lovituri la fiecare pas și în fiecare moment al dezvoltării noastre. Când vom ajunge la asta, oamenii vor fi de acord ca ultimă soluție, să se conecteze. În acel moment, sper cu adevărat că omenirea va începe să contemple cum să se ridice deasupra ego-ului, deoarece altfel ne va provoca suferințe insuportabile tuturor.

În epoca ce se deschide acum, nu vom putea impune altora decizii. Nu ne vom putea asupri sau forța unul pe celălalt să adoptăm rezoluții pe care ei nu vor dori să le ia din proprie voință. Persoană contra persoană, țară împotriva țării, regim împotriva regimului, nimeni nu va putea să-și impună părerile celuilalt. În noua eră, cel care începe un război, pierde. Mai degrabă, totul se va face prin conexiune și reciprocitate.

Discuții | Share Feedback | Ask a question




"Cabala și Semnificatia Vieții" Comentarii RSS Feed

Articolul următor: