Noul meu articol pe Linkedin “Charlie Hebdo – Libertatea de expresie sau libertatea de a răspândi ura?”

Țările democratice pun adesea dreptul la libertatea de exprimare pe un piedestal. Dar dacă acest drept este folosit pentru a răspândi ura, atunci mai este permis? Multe țări din Europa păstrează libertatea de exprimare prin campioni ai idealurilor liberale, iar revista Charlie Hebdo este printre ei. Cu toate acestea, din moment ce natura umană este plină de ură, când îi lași pe oameni să se exprime fără constrângeri, ei exprimă ură. Atunci când libertatea de exprimare înseamnă libertate pentru discursul de ură, atunci libertatea de exprimare trebuie restricționată. Caricaturile lui Mohammed ale lui Charlie Hebdo constituie discurs de ură și, prin urmare, trebuie interzise. Nimic nu justifică crima, dar, în același timp, ar trebui închisă o instituție care răspândește în mod sistematic ura; nu are dreptul să existe.

Dacă vrem să trăim într-o societate democratică durabilă, trebuie să facem o lege prin care discursul de ură împotriva oricui, a unei națiuni sau a unei persoane, este strict interzis.

Indiferent dacă ne dăm seama sau nu, umanitatea este o singură entitate. Diferitele religii, sisteme de credință, rase și culturi sunt toate organe ale unei singure ființe și fiecare organ exprimă o fațetă diferită a acelei entități. Deși organele acestei entități se detestă reciproc, ele sunt încă conectate. De fapt, întregul scop al urii este de a ne împinge să construim în mod conștient grija și iubirea unul pentru celălalt și să ajungem să ne dorim să fim o singură entitate. Prin urmare, răspândirea urii printre organele umanității echivalează cu otrăvirea corpului. Dacă un organ răspândește ura, nu justifică ca alte organe să facă același lucru.

Când ne batem joc de credința altcuiva, nu contribuim cu nimic la umanitate; sporim doar dezbinarea, ura și violența. Și mai mult decât orice, ne expunem propria mască. Deși nu este o surpriză să constatăm că ne urâm unii pe alții, lăudându-ne cu privire la asta nu ajută la remediere. Întrucât scopul urii este de a ne împinge să construim contrariul, intensificarea urii dintre noi este contraproductivă pentru întreaga noastră dezvoltare ca ființe umane.

Dacă vrem să trăim într-o societate democratică durabilă, trebuie să facem o lege prin care discursul de ură împotriva oricui, a unei națiuni sau a unei persoane, este strict interzis. În prezent, chiar și acolo unde există astfel de legi, acestea nu sunt aplicate în mod asertiv și ar trebui să fie; acestea sunt imperative pentru stabilitatea societății. Dacă vrei să exprimi iubire, exprimă cât vrei. Dar dacă doriți să exprimați ura, păstrați-o pentru voi, deoarece societatea o are deja din belșug. Și mai rău, totuși, tu doar îți alimentezi ura dușmanilor pentru tine. Nimic bun nu va ieși din asta; numai durere, moarte, mai multă durere și mai multă moarte.

În lumea de astăzi, vor câștiga doar cei care se ridică deasupra urii și se străduiesc să iubească. Suntem într-o eră în care toată lumea este conectată și doar conexiunile pozitive durează. Conexiunile negative se dezintegrează și se destramă. Dacă doriți să câștigați, câștigați inimile oamenilor. Asta este tot ce avem nevoie astăzi.

Filed under: Criza, globalizare | Add Comment →