Noul meu articol pe Linkedin “Chemarea liderilor mondiali pentru un tratat al pandemiei care propune un al IIIlea Acord Internaţional”

Pe 30 martie, Maria Cheng de la AP, a raportat: „Peste 20 de șefi de guvern și agenții globale au solicitat … un tratat internațional pentru pregătirea pandemiei care, spun ei, va proteja generațiile viitoare în urma COVID-19”. Cheng a adăugat că directorul general al Organizației Mondiale a Sănătății, Tedros Adhanom Ghebreyesus și mai mulți șefi de stat au propus „un angajament colectiv reînnoit” care va oferi „un cadru pentru cooperare internațională și solidaritate”.

Viitorul poate părea interzis, dar cred că de fapt, ar trebui să fim recunoscători că trăim o astfel de perioadă de transformare din istorie. Trecem de la o societate egocentrică la o umanitate conectată. Deoarece știm deja direcția, putem alege dacă să mergem într-acolo rapid și ușor, sau încet și dureros. Câte generații ar putea spune că au o cale clară pentru întreaga umanitate? Cred că suntem norocoși, dar ar trebui să profităm de ocazie și să mergem pe val. Nu ar trebui să ne fie frică; nu este nevoie să suferim. Ne putem uni mâinile și construi împreună o lume în care oamenii se îngrijesc unii de alții, în care nu există pandemii, războaie și nici înstrăinare. Alegerea este a noastră; o putem accepta sau nega.

În realitate, este o idee bună. În practică, nu va duce nicăieri. Cheng însăși a menționat că „Deși cei 25 de semnatari ai chemării au cerut „solidaritate” și un „angajament societal mai mare”, nu sunt indicii că vreo țară își va schimba prea curând propria abordare pentru a răspunde pandemiei”. Mai mult, „China, Rusia și Statele Unite nu s-au alăturat în semnarea declarației”, a scris ea, iar secretarul de presă de la Casa Albă, Jen Psaki a ajuns până la a afirma că tratatul „pregătirea pentru viitoarele amenințări pandemice ar putea distrage atenția de la problemele de fond referitoare la răspuns”, pecetluindu-i efectiv soarta, înainte de a se naște.

Încă o dată, înstrăinarea împiedică succesul unei inițiative. Dacă fiecare țară se ocupă doar de propriile interese, cum vor putea să rezolve orice problemă globală, mai ales atunci când este aşa de răspândită ca pandemia Covid-19? Și din moment ce nu pot, plătesc prețul. Deja, Europa se confruntă cu un al treilea val, Brazilia se apropie de 4.000 de decese Covid pe zi, iar directorul Centrelor SUA pentru Controlul Bolilor (CDC), Dr. Rochelle Walensky a avertizat cu pasiune despre un al patrulea val care spunea: „În acest moment, mi-e frică … de o condamnare iminentă”.

Ne apropiem de un punct de vârf; va trebui să alegem între solidaritate sau durere, o mare durere. Realitatea ne-a dat un ultimatum și trebuie să alegem dacă să rămânem egoiști și să suferim sau să începem să ne gândim unul la celălalt. Această alegere se va manifesta la toate nivelurile: internațional, național, social și personal. Solidaritatea este chemarea orei; dacă nu o luăm în considerare în mod voluntar, ne va forța sau ne va pedepsi. Natura a creat virusul; natura ne-a creat, și toate inovațiile noastre nu vor depăși natura, creatorul nostru.

Viitorul poate părea interzis, dar cred că de fapt, ar trebui să fim recunoscători că trăim o astfel de perioadă de transformare din istorie. Trecem de la o societate egocentrică la o umanitate conectată. Deoarece știm deja direcția, putem alege dacă să mergem într-acolo rapid și ușor, sau încet și dureros. Câte generații ar putea spune că au o cale clară pentru întreaga umanitate? Cred că suntem norocoși, dar ar trebui să profităm de ocazie și să mergem pe val. Nu ar trebui să ne fie frică; nu este nevoie să suferim. Ne putem uni mâinile și construi împreună o lume în care oamenii se îngrijesc unii de alții, în care nu există pandemii, războaie și nici înstrăinare. Alegerea este a noastră; o putem accepta sau nega.

Filed under: Criza, globalizare, Educatie | Add Comment →