Noul meu articol pe Linkedin “Criza transporturilor necesită înțelepciune la cumpărături”

Informal, Halloween, care este la câteva zile distanță, începe un sezon de cumpărături care se întinde până la începutul anului următor. Dar în acest an, navele sunt blocate pe mare, porturile sunt pline, iar marfa nu ajunge la magazine sau la clienții care au comandat online. Se pare că mulți copii și îndrăgostiţi vor fi dezamăgiți în acest sezon de vacanță. De la cipuri de computer la mașini, lumea pare să reducă volumul și cred că este un lucru grozav pentru noi toți.

Pentru că nu suntem dispuși să ne simțim conectați, natura ne obligă să ne dăm seama. Am fost interdependenți și interconectați de zeci de ani, dacă nu chiar mai de mult, dar atitudinea noastră unul față de celălalt a fost de a ne exploata și de a ne răni unul pe altul oriunde și ori de câte ori este posibil. Ne bucurăm de durerea altora, fără a ține seama de faptul că suferința lor ne va răni și pe noi.

Acum, folosind lovituri precise asupra punctelor noastre emoționale slabe, natura ne face să vedem ceea ce refuzăm să vedem: suntem cu toții conectați. Criza de transport maritim va fi o binecuvântare pentru noi, dacă ne înțelepţim și înțelegem ce ne spune despre cumpărături și despre atitudinea noastră unul față de celălalt ca un întreg.

Când creați conexiuni pe baza încercării de a trage spre voi cât mai tare posibil, la un moment dat legăturile se vor rupe. Asta se întâmplă astăzi. Toate sistemele de conexiune pe care le-am construit se rup, ceea ce afectează fiecare aspect al vieții noastre – de la prețurile la alimente, la gadgeturi, la transport și la fiecare domeniu al angajamentului uman. Ne-am construit întregul sistem pe egoism; ne putem aștepta să nu se prăbușească?

Acum nu avem de ales decât să începem să gândim mai mult în termeni de „noi” și mai puțin în termeni de „eu”. Când este clar că întreruperile oriunde duc la perturbări peste tot, nu putem menține atitudini abuzive și de exploatare față de alte locuri sau alte persoane. Trebuie să trecem de la gândirea națională la gândirea globală, de la o gândire exclusivă la una incluzivă.

În cele din urmă, vom avea nevoie de mecanisme de coordonare a activităților globale, mecanisme funcționale, nu ca ONU sau afiliații săi. Dar asta va veni mai târziu, după ce ne vom schimba gândirea și vom construi ceea ce trebuie construit, fără a încerca să-l folosim pentru putere sau exploatare.

Într-o lume în care bolile se răspândesc ca vântul, producția se oprește peste tot în lume și prețurile alimentelor și gazelor cresc peste tot, gândirea colaborativă nu este opțională; Este imperativă. Cooperarea este singura atitudine rezonabilă, singura care va schimba lucrurile în bine. Dacă continuăm să tragem spre noi, în propriile moduri separate, sforile care ne leagă pe toți împreună se vor rupe și vom cădea cu toții dureros de tare.

Filed under: Criza, globalizare, Educatie | Add Comment →