Noul meu articol pe Linkedin “De ce vin loviturile în valuri ”

Mai devreme sau mai târziu, lumea își va reveni după lovitura Covid-19. Dar dacă un lucru este clar, este că urmează în curând o altă versiune a Covid, o altă criză medicală sau un alt tip de criză. Chiar înainte de apariția Covid-19, pe 13 august 2018, virologul OMS, dr. Belinda Herring, a spus: „Următoarea pandemie ar putea pândi după colț”. Mai recent, pe 2 martie 2021, revista Infection Control Today a publicat un articol intitulat „Gata pentru următoarea pandemie? (Alertă de spoiler: vine)”. Puteți ghici despre ce este vorba.

Cu toate acestea, în cea mai mare parte, loviturile nu vin grupate, ci în valuri sau pe rând, și dintr-un motiv întemeiat. La fel cum copiii învață prin disciplina părinților lor, umanitatea învață prin disciplina naturii. Prin urmare, după ce natura ne disciplinează, de obicei ne dă timp să ne odihnim, să ne recuperăm, dar mai ales – să gândim. Covid-19 nu face excepție. Este o altă lovitură dintr-o serie de lovituri care se înrăutățesc, care vor continua să se agraveze cu cât ignorăm mai mult lecția pe care natura încearcă să ne-o predea. Dacă anterior, loviturile aveau un ton mai local, Covid este unic prin faptul că este cu adevărat global; nimeni nu este de neatins și toată lumea se teme.

Oferind umanității această zdruncinare globală, natura nu ne arată doar cine este șeful, ci și că suntem dependenți unul de celălalt. Și dacă suntem dependenți unul de celălalt, trebuie să ne ajutăm reciproc, să avem grijă unul de celălalt și să ne asigurăm că fiecare primește ceea ce are nevoie. În caz contrar, vor exista mai multe lovituri globale. A devenit un calcul foarte simplu.

De exemplu, atunci când pancreasul devine disfuncțional, problema nu este endemică pancreasului; se răspândește în tot corpul și devine diabet. Astăzi, natura ne arată că suntem cu toții organe vitale. Prin urmare, pentru binele nostru trebuie să fim atenți și să ne pese de toată lumea.

Deși, așa cum am spus, singura modalitate de a învăța asta este prin disciplina naturii, putem determina cât de repede învățăm lecția și să progresăm către o viață mai bună pentru toată lumea. Cu cât mai mult ne oprim, cu atât mai dure vor fi lecțiile naturii.

Nu trebuie să facem nimic anume; este mai mult despre atitudinea noastră unul față de celălalt. Așa cum nu o înveți pe mamă ce trebuie să facă atunci când are un copil, dar dragostea ei îi spune ce trebuie să facă și ce mai trebuie să învețe, atunci când ne dezvoltăm grija unii pentru alții, noua noastră atitudine ne va determina comportamentul unul față de celălalt. Prin urmare, accentul nostru ar trebui să se concentreze asupra dezvoltării grijii și considerării reciproce pentru a evita următoarea pandemie sau următoarea mare criză, care este, după cum tocmai am citit, după colț.

Filed under: Criza, globalizare, Educatie | Add Comment →