Noul meu articol pe Linkedin “Dieta – nu este vorba despre puterea voinţei ”

Încă din primul moment al existenței noastre, viața ne înfăţişează dificultăți și obstacole. De fapt, întreaga noastră viață este o serie de eforturi pentru a depăși obstacolele. Când puterea noastră de a le depăși scade, murim.

Fiind egocentrişti din natură, suntem atrași să facem doar ceea ce ne dorim. Atât timp cât ne dorim ceva, vom avea puterea să depășim obstacolele pentru a-l realiza. Dar când trebuie să mergem împotriva voinței noastre, atunci încep problemele.

De exemplu, nimeni nu vrea să se trezească dimineața și să meargă la muncă, chiar dacă lucrăm de acasă. Trebuie să ne reamintim că avem o familie de îngrijit, o ipotecă sau o chirie de plătit și alte astfel de stimulente care în cele din urmă ne trag afară din pat.

Același lucru este valabil și cu mâncarea. Nimeni nu vrea să țină dietă; vrem să mâncăm ce vrem, când vrem și cât vrem. De asemenea, s-ar putea să dorim să ne simțim bine și să arătăm bine, dar dacă dorința pentru cele două nu este la fel de puternică precum pofta de dulciuri și carbohidrați, nu vom putea să le rezistăm și să persistăm cu dieta. Cu alte cuvinte, întrerupem o dietă nu din lipsă de voință, ci din nehotărâre cu privire la ce scop este mai important.

Pentru a reuși cu o dietă, ca și cu orice altceva în viață, trebuie mai întâi să stabilim de ce avem nevoie de ea. Dacă nu înțelegem beneficiile de a fi slab, ușor și sănătos, nu vom aduna niciodată determinarea de a mânca alimente sănătoase și de a rămâne în consumul de cantități sănătoase.

Este o luptă constantă de a direcționa poftele, de a pune la îndoială ceea ce ne dorim, de a ne ajusta intențiile și scopurile și de a le consolida acolo unde devenim slabi. Nu ne concentrăm pe dorința în sine, ci creștem importanța scopului: să fim sănătoși și prezentabili.

Cel mai bun mod de a crește dorința pentru orice este să ne înconjurăm de oameni al căror scop este același cu al nostru. Împreună, ne putem întări și încuraja reciproc atunci când unul dintre noi devine mai slab. Mai mult, dacă ne concentrăm pe a-i încuraja pe ceilalți să-și atingă obiectivul comun, nu ne vom concentra pe propriile noastre slăbiciuni, iar încurajarea pe care le-o oferim ne va reveni ca forță suplimentară. În acest fel, nu ne va fi greu să reușim să ținem dietă sau în orice alt scop pe care ni l-am putea stabili.

Scopul vieții depășește cu mult menținerea unui fizic bun. Scopul său este de a ne ridica spiritul deasupra existenței materiale și de a ne duce într-un tărâm nou și expansiv al percepției. Suntem meniți să dezvăluim conexiunile dintre noi la niveluri mult mai profunde și mai semnificative decât orice angajament lumesc. Scopul vieții noastre este să experimentăm întreaga umanitate ca pe un singur organism ale cărui celule, care suntem noi, se cunosc și se simt la fel de clar și la fel de viu precum își simt propriile trupuri, dacă nu mai mult.

Dar calea spre atingerea acestei percepții este exact aceeași cu cea pe care o folosim pentru a slăbi. Dacă ne înconjurăm de oameni care caută același scop sublim ca al nostru, ne vom încuraja și ne vom sprijini reciproc pe parcurs, iar atingerea acestui obiectiv va deveni ușoară și rapidă. Dacă încercăm să atingem obiectivul singuri, nu vom avea nicio șansă, la fel ca și adoptarea unei diete.

Filed under: Criza, globalizare, Educatie, Educatie integrala | Add Comment →