Un om trece prin multe stadii de dezvoltare inconştientă ca cele în care am fost de-a lungul istoriei. Dar în acelaşi timp, nu este umanul din noi cel care s-a dezvoltat. Umanul din noi urmează să se nască acum din durerile naşterii! O nouă formă de existenţă numită „om” este pe cale să se dezvolte din nivelul animal.

Toată istoria noastră anterioară a fost numai pregătirea pentru dezvoltarea vieţii umane reale. Acum, speciile umane trebuie să se dezvolte în toată omenirea, ceea ce include şi naţiunea Israel. Nivelul uman este numit dorinţă de conectare cu ceilalţi, o înclinaţie spre conectare cu ceilalţi, o intenţie.

La început, ea poate fi o înclinaţie egoistă care rezultă din sentimentul meu de rău şi din faptul că ştiu că o conexiune cu ceilalţi poate îmbunătăţi situaţia mea şi să mă salveze. Aceasta este starea în care suntem acum în Israel. Presiunea pe care o simţim în ultima vreme şi pe care am simţit-o totdeauna din cauza războaielor, a fost creată numai pentru a ne împinge şi a ne forţa, astfel ca umanul să se nască, sunt ca şi efortul din contracţii care împinge afară copilul.

Toate acestea se întâmplă pentru ca noi să vrem să ieşim din noi înşine spre ceilalţi, şi pentru că această dezvoltare este deja deasupra nivelului mineral, vegetal şi animal, este necesară aici o componentă în plus: înţelegerea, recunoaşterea şi participarea proprie. Embrionul care este pe cale să se nască din noi ajută şi el să iasă din uterul mamei, din natura lui egoistă.

Mulţumită înţelegerii şi recunoaşterii lui şi a diferitelor acţiuni de colaborare, acest copil este încorporat în sistemul general, astfel încât el îl poate folosi. Sistemul începe să-l ajute şi, acest ajutor este numit Lumina care Reformează.

Eu execut acţiuni la nivelele mele de dezvoltare, natura minerală, vegetală şi animală, muncesc în grup. Şi, în timp ce eu operez egoist, nu se face nicio diferenţă. Dacă o fac pentru a naşte, şi chiar dacă e în scopul de a scăpa de suferinţe, aceste acţiuni mă ajută în procesul naşterii, împingându-mă mai departe cu contracţiile. Apoi, va fi o naştere uşoară fiindcă eu singur am deschis pasajul de trecere!

Cât timp suntem în dorinţa de primire, ca în cazul existenţei în uter, ne simţim bine. Ne-am dezvoltat, am tânjit după diferite realizări, am luptat, am cucerit, am avut câştiguri şi, totul a fost excelent. Dar acest pasaj este starea egoistă care precede viitoarea stare, este canalul de naştere, care este un loc deosebit de îngust, după cum ştim din lumea corporală.

Este un pasaj foarte periculos, foarte dificil, care implică suferinţe mari şi presiune. Dar noi putem lărgi canalul de naştere prin Lumina de Hasadim, prin tânjirea după deschidere, după conectare. Asta înseamnă că noi atragem Lumina de Hasadim în acest loc, mulţumită căreia canalul se lărgeşte şi noi ieşim uşor, ca un copil odată cu apa. Noi ne putem ajuta în acest fel, chiar dacă o facem cu ajutorul dorinţelor noastre anterioare egoiste, numai dacă înţelegem că trebuie să ne naştem.

Deci, noi trebuie să înţelegem că aceleaşi probleme pe care le-am trăit până acum, ca rezultat al bombardărilor de afară şi a dificultăţilor economice care vor fi curând revelate, toate aceste necazuri, ca şi durerile naşterii, au ca scop naşterea omului din noi. Întâi neamul lui Israel trebuie să facă asta, şi apoi restul.

Această presiune va creşte şi noi nu ar trebui să aşteptăm şi să facem calcule bazate pe discuţii politice. Presiunea va creşte până când vom fi de acord să participăm la naşterea noastră.

Nu există nimic în afara acestor două forţe; dacă vrem să ieşim repede şi uşor afară din canalul de naştere, trebuie să-l lărgim prin Lumina de Hasadim şi să răspândim în lume conexiunea şi iubirea dintre toţi. Acum suntem în camera de naştere, în criză (cuvântul criză – „maşber” se referă la pietrele pe care femeile le foloseau în trecut pentru la naşte).

Din partea întâi a Lecţiei zilnice de Cabala din 22/11/2012 „ Introducere în Studiul celor zece Sfirot”

Filed under: Criza, globalizare, Lectia zilnica, Munca interioara | Add Comment →