“Drumul lung și întortochiat (pe care nu trebuie să apucăm)” (Linkedin)

Noul meu articol pe Linkedin “Drumul lung și întortochiat (pe care nu trebuie să apucăm)

Trebuie să înțelegem unicitatea stării actuale a umanității. Peste tot în lume apare un nou sistem. În acest sistem suntem cu toții conectați, fără să ştim, fără să vrem, și ireversibil. Sistemul a fost mereu acolo, dar acum firele ne trag din ce în ce mai aproape, până când nu ne mai putem ignora interdependența, deși urâm gândul la asta.

Devine evident că toată creația se îndreaptă către interconectare, iar cei care îi rezistă vor pierde. Mergem pe un drum lung, sinuos și dureros, când am putea merge pe unul scurt, rapid și plăcut. Tot ce avem nevoie pentru a ajunge pe calea dorită este să îmbrățișăm conexiunea. Dacă o respingem, vom rămâne pe calea actuală, dureroasă, până când vom fi de acord în sfârșit să ne conectăm.

Dezastrele și crizele din ce în ce mai intense care par să asalteze lumea din toate direcțiile sunt întorsăturile pe calea noastră către conexiune. De fiecare dată când ne îndepărtăm de ea, realitatea ne obligă să realizăm că suntem dependenți unul de celălalt și ar fi bine să ne jucăm rolul.

Priviţi la creșterea prețurilor din întreaga lume; priviţi la costurile crescânde ale transportului, la grupurile de nave de marfă aliniate în afara porturilor timp de săptămâni, așteptându-şi rândul la descărcare. Uitați-vă la modul în care ne infectăm reciproc cu tulpini noi de Covid la fiecare câteva luni. Uitați-vă la modul în care deficitul de cipuri de siliciu paralizează producția globală de orice, de la mașini la computere și la electrocasnice. Toate acestea sunt semne neplăcute și inutile că suntem cu toții conectați.

Nu ne lipsește cu adevărat nimic. Există destulă mâncare, destule mărfuri, destule cipuri de computer, suficient ulei, suficient din toate pentru a satisface pe toată lumea. Singurul care este nemulțumit aici este ego-ul nostru, care își trage satisfacția din abuzul asupra altora. Pentru a-i pune pe alții în primejdie, egoismul nostru creează crize care nu ar fi trebuit să existe. Nu ne dăm seama că, pentru că suntem cu toții conectați atunci când îi rănim pe alții ne rănim pe noi înșine.

Avem nevoie de o nouă mentalitate. Trebuie să ne dăm seama că în realitatea emergentă, țările și organizațiile care se adaptează cerinței de conexiune vor culege roadele eforturilor lor, în timp ce cele care refuză vor rămâne în urmă.

Desigur, este un proces. Ne va lua timp să ne schimbăm cu adevărat tiparele de gândire. Cu toate acestea, nu trebuie să reușim imediat să inițiem schimbarea. Însuși efortul de a ne redirecționa este suficient pentru a crea un impuls pozitiv care ne va pune pe drumul cel bun către o umanitate satisfăcută și mulțumită. Reținerea de la efort ne va ține pe drumul lung, sinuos și din ce în ce mai dureros, până când ne vom pleca în fața dictaturii realității și, în sfârșit, vom fi de acord să ne conectăm.

 

Discuții | Share Feedback | Ask a question




"Cabala și Semnificatia Vieții" Comentarii RSS Feed

Articolul anterior: