Noul meu articol pe Linkedin “Egalitate la absurd”

Recent, șase dintre cele mai populare cărți pentru copii ale autorului dr. Seuss au fost interzise pe Amazon pentru că ele aveau aparent conținut „rasist”. În copilărie, Dr. Seuss, care era de origine germană, a fost el însuși victima prejudecăților după ce a suferit agresiuni antigermane în urma izbucnirii Primului Război Mondial în 1914. În mod ironic, acum propriile sale cărți au fost interzise pentru că aparent conțineau fraze rasiste. Această acuzație este atât de absurdă încât oamenii au răspuns cumpărând atât de multe cărți ale doctorului Seuss, încât au ajuns în fruntea listei bestsellerurilor Amazon, ocupând nouă din primele 10 cărți ale pieței.

Doar dacă încercăm să construim apropierea, grija și aprecierea reciprocă vom pune capăt fanatismului din societatea noastră și vom forma comunități cu adevărat sănătoase și plăcute în care să trăim.

Absurditatea căutării egalității nu se oprește la doctorul Seuss. În multe companii de înaltă tehnologie precum și în alte domenii, a devenit o cerință ca un anumit procent de directori să fie femei, indiferent de abilitățile lor. În unele cazuri, femeile trebuie să participe la ședințe chiar dacă nu se află în domeniile lor de expertiză, să participe la procesele de luare a deciziilor și chiar să și voteze, în ciuda conștientizării tuturor că nu au nici o idee pe această temă, dar dacă nu sunt incluse în vot decizia va fi invalidă.

Un alt domeniu în care urmărirea egalității a depășit limitele rațiunii sunt computerele. Termeni precum „lista neagră” și „lista albă” au fost înlocuiți în multe cazuri cu „lista de refuz” și „lista de permisiuni”, iar termenii „master” și „slave” din rețelele de calculatoare au fost înlocuiți cu „primar” și „secundar.” Într-adevăr, căutarea egalității a atins proporții absurde.

Nu ne putem abține; oamenii întotdeauna au fost, sunt și vor fi diferiți. Aşa ar trebui să fie! Diferențele nu îi fac pe oameni mai buni sau mai răi, superiori sau inferiori, dar încercarea de a-i face la fel îi face să fie jalnici. Oamenii nu se nasc egali pentru că toți suntem unici! Ștergerea unicității noastre este exact ceea ce ne dăunează. În loc să încercăm să-i tăiem pe toți în funcție de măsurile patului moral al lui Procust, așa ca toți să fie aparent la fel și la fel de nefericiți, ar trebui să îmbrățișăm diferențele, deoarece cu ceea ce o persoană contribuie la societate, nicio altă persoană nu poate contribui.

Nu ar trebui să lucrăm la instalarea statutului egal pentru toată lumea în societate, ci la cultivarea aprecierii și grijii egale pentru toți membrii societății, la aprecierea contribuției unice a tuturor. Dacă ne prețuim unii pe alții, nu va trebui să ne facem griji cu privire la discriminare sau inechitate, deoarece preocuparea noastră unii pentru alții va genera relații pozitive între toți.

Gândiți-vă la o mamă cu doi copii: nu crede că ambii copii sunt la fel sau egali, dar asta nu înseamnă că nu îi iubește în mod egal. Dacă unul dintre ei este un elev mai lent decât celălalt, ar putea angaja un profesor pentru a ajuta copilul care se luptă. Aceasta nu înseamnă că discriminează pe unul dintre copiii ei. Pur și simplu se ocupă de diferitele nevoi ale copiilor ei în mod egal. Deoarece un copil are nevoie de mai mult ajutor decât celălalt, mama răspunde în consecință.

Prin urmare, dacă vrem să trăim într-o societate în care oamenii sunt fericiți, nu trebuie să încercăm să-i facem egali, ci să avem grijă de ei! Grija reciprocă este singura garanție pe care o putem oferi pentru bunăstarea societății și oamenilor care trăiesc în ea. Lupta împotriva rasismului, antisemitismului, șovinismului sau a oricărui fel de discriminare nu a rezolvat niciodată vreunul dintre ele. Doar dacă încercăm să construim apropierea noastră, grija și aprecierea reciprocă, vom pune capăt fanatismului din societatea noastră și vom forma comunități cu adevărat sănătoase și plăcute în care să trăim.

Filed under: Criza, globalizare, Educatie | Add Comment →