Noul meu articol pe Linkedin “Există adevăr, într-o eră a ştirilor false?”

Într-un timp în care fiecare canal TV, site de știri și ziar are o agendă politică, ne putem aștepta ca cineva să spună adevărul? Chiar și rețelele de socializare sunt afectate de părtinire, deci ce putem cere presei principale?

Mai rău încă, mulți oameni, care sunt conștienți de faptul că presa principalăobișnuită înclină știrile pentru a se potrivi cu agenda lor politică, se îndreaptă spre surse de știri alternative, cum ar fi bloguri personale și conturi Twitter și alte site-uri de socializare, mai puțin cunoscute. Aceste surse adesea publică informații neverificate. Drept urmare, zvonurile și dezinformarea abundă pe reteua web. Deci, ce poate face cineva, care vrea să știe adevărul despre ceva important? Într-adevăr, nu prea mult. În ceea ce privește mass-media, este deja un război complet și pur și simplu nu poți ști ce se întâmplă cu adevărat. Singurul lucru de care putem fi siguri este că știrile false nu mai sunt o excepție.

Nu putem învinui mass-media pentru poveşti deformate. Procedând astfel, ei doar își slujesc clienții, dintre care majoritatea nu doresc adevărul, ci știri care răspund opiniilor lor actuale. Majoritatea oamenilor vor doar să consolideze ceea ce cred deja despre cealaltă parte. Prin urmare, singura modalitate de a schimba mass-media este să ne schimbăm atitudinea față de toate părțile societății. Dacă devenim incluzivi, la fel vor face și mass-media. Dacă rămânem beligeranți, mass-media va continua să satisfacă atitudinea noastră. La urma urmei, supraviețuirea lor depinde de popularitatea lor.

Dacă vom căuta alinare, în această stare întunecată, este prin a vedea că fiecare corectare începe cu găsirea problemei. Cu câțiva ani în urmă, nimeni nu credea că există știri false, cu atât mai puțin considerate că ar putea afecta marii jurnaliști. Acum, că știm că se întâmplă, acum că știm că ar trebui să ne raportăm la fiecare știre cu un strop de îndoială, putem începe să căutăm corectări. La fel ca în medicină, primul pas spre vindecare este diagnosticul.

Cu toate acestea, există o piedică serioasă în căutarea adevărului: absența unei alternative. Prin alternativă, nu mă refer la știri alternative; acestea sunt din abundență. Prin „alternativă”, mă refer la o atitudine alternativă. Oamenii vor recunoaște că știrile false sunt agresive numai atunci când recunosc că atitudinea lor față de ceilalți este dăunătoare propriului interes. Când încep să caute modalități de a combate ura care afectează societatea, vor descoperi că mass-media hrănește ura și o vor forța să-și echilibreze glasul.

La fel cum îmbrățișăm și iubim toate părțile naturii, vânătorii și vânatul, primăvara și toamna, tot așa ar trebui să ne tratăm unii pe alții. Dacă se dezvăluie ura intensă, este un semn că va urma și o iubire la fel de intensă. În loc să ne temem de ea, ar trebui să îmbrățișăm procesul și să-l ajutăm să se manifeste, grăbind apariția iubirii care urmează urii. Această diversitate de stări, acest echilibru dinamic este singura știre adevărată și fiecare sursă de știri care îți spune altfel, care încearcă să te convingă că numai tu ai dreptate sau doar tu greșești, este o știre falsă.

Cu alte cuvinte, pentru a schimba mass-media, mai întâi trebuie să ne schimbăm propria atitudine față de ceilalți. În consecință, mass-media va difuza conținut care se potrivește aspirației noastre și va înceta să denigreze oamenii care au alte interese.

Există un motiv bun pentru care ar trebui să ne schimbăm atitudinea: în realitate nu există o singură părere. Totul are opusul său, fără de care nu ar putea exista. Nu ar fi zi dacă nu ar fi noapte; nu ar fi cald dacă nu ar fi frig; nu ar exista iubire dacă nu ar exista ură; nu ar exista democrați dacă nu ar exista republicani; și nu ar exista liberali dacă nu ar exista conservatori. Existența uneia fără cealaltă este la fel de posibilă ca și existența unei singure fețe a unei monede. Îți poți imagina un ban doar cu cap, nu și cu pajură?

La fel ca în natură, contrariile din societatea umană nu se contrazic, ci se completează reciproc, într-un echilibru dinamic. Dacă am putea vedea că propria noastră existență ca oameni, definiția a ceea ce suntem ca indivizi, valorile, credințele și etica noastră depind și sunt adesea definite de cei cu care nu suntem de acord, poate că am fi mai respectuoși unii cu alții.

Dacă ne gândim cu adevărat la asta, dacă observăm atât natura, cât și societatea umană de-a lungul istoriei, vom constata că acestea s-au deplasat întotdeauna de la stânga la dreapta, de la apus la răsărit, cu fluxuri şi refluxuri, intrări și ieșiri, urcări și coborâri, și de la cald la rece. Aceste stări de schimb ne-au adus acolo unde suntem, ne-au făcut cine suntem și sunt la fel de veșnice ca realitatea însăși. Ele sunt, de fapt, realitatea.

La fel cum îmbrățișăm și iubim toate părțile naturii, vânătorii și vânatul, primăvara și toamna, tot așa ar trebui să ne tratăm unii pe alții. Dacă se dezvăluie ura intensă, este un semn că va urma și o iubire la fel de intensă. În loc să ne temem de ea, ar trebui să îmbrățișăm procesul și să-l ajutăm să se manifeste, grăbind apariția iubirii care urmează urii. Această diversitate de stări, acest echilibru dinamic este singura știre adevărată și fiecare sursă de știri care îți spune altfel, care încearcă să te convingă că numai tu ai dreptate sau doar tu greșești, este o știre falsă.

Filed under: Criza, globalizare, Economie si bani, Educatie | Add Comment →