Noul meu articol pe Linkedin“Există o fericire reală?”

Când a izbucnit Covid-19 la începutul anului trecut, majoritatea dintre noi am simțit ca şi cum ne-am fi pierdut viața. Mai exact, nu ne-am pierdut viața dar ne-am pierdut capacitatea de a ne bucura de viață. La urma urmei, dacă nu puteți să vă luaţi concediu de două ori pe an, să mergeți la cumpărături ori de câte ori doriți și oriunde doriți, să mergeți la filme, restaurante și parcuri de distracții cu copiii (sau cu un prieten, prefăcându-vă că sunteți din nou copii), atunci de ce să te bucuri în viață? Mai rău încă, atunci când virusul ne-a lăsat șomeri pe mulți dintre noi sau ne-a trimis într-o pauză prelungită, ne-am pierdut siguranţa financiară și am devenit reticenți în a cheltui pe lux chiar și atunci când am fi putut să o facem.

Acum, când vaccinurile sunt aici și putem începe să reluăm aceste activități, se pare că nu suntem siguri cum să ne bucurăm la fel de mult, așa cum am făcut-o. Ceva s-a schimbat în noi, nu mai suntem siguri ce ne face fericiți și dacă există cu adevărat fericire.

Noile plăceri, pe care în curând vom începe să le simțim, vor proveni din calitatea conexiunilor noastre cu ceilalți. Cu cât cultivăm mai mult conexiunile cu ceilalți, cu atât construim relații mai pozitive, cu atât mai multă bucurie va reveni la noi prin rețeaua care se construiește deja între noi. În consecință, plăcerea pe care o vom experimenta va fi cu totul diferită: va fi plăcerea de a dărui altora.

Dar există o fericire reală și este la îndemâna oricui. Anul trecut ne-a „înțărcat”, dacă vreți din modul nostru din trecut de a ne bucura și ne-a pregătit pentru un nou tip și mai înalt. Poate că încă nu ne dăm seama, dar acum că putem începe să ne bucurăm din nou de acele plăceri din trecut, vom vedea că pur și simplu nu sunt la fel de distractive sau de satisfăcătoare ca odinioară.

Chiar și gelozia noastră față de ceilalți pare să se fi schimbat. Desigur, ne-ar plăcea în continuare să fim bogați, celebri și populari, dar suntem mai puțin dispuși să muncim din greu pentru asta. Nu am devenit leneși; pur și simplu ne-am maturizat și aceste obiective par, ei bine, puțin imature.

Toate acestea sunt pregătiri. Este posibil să nu îl simțim încă, dar un nou tip de plăcere apare în noi. Este încă ascuns, dar impactul său ne afectează deja. Estompează plăcerile anterioare de aceea ele nu mai strălucesc pentru noi așa cum au făcut-o înainte. Această nouă plăcere care înflorește în noi ne cuprinde nu numai pe fiecare dintre noi, ci pe toți cei din jurul nostru. Acesta este motivul pentru care ne estompează plăcerile egoiste; este mult mai cuprinzătoare decât orice ne putem imagina în prezent.

Societatea noastră se schimbă pentru că noi ne schimbăm; ne simțim din ce în ce mai conectați între noi și dependenți unul de celălalt, iar societatea noastră devine tot mai conectată. Plăcerile care provin dintr-o astfel de conexiune provin nu numai din mine, ci din conexiunile mele cu ceilalți. Acesta este motivul pentru care sunt atât de puternice în comparație cu plăcerile care provin din micul meu cerc.

Noile plăceri, pe care în curând vom începe să le simțim, vor proveni din calitatea conexiunilor noastre cu ceilalți. Cu cât cultivăm mai mult conexiunile cu ceilalți, cu atât construim relații mai pozitive, cu atât mai multă bucurie va reveni la noi prin rețeaua care se construiește deja între noi. În consecință, plăcerea pe care o vom experimenta va fi cu totul diferită: va fi plăcerea de a dărui altora.

Nu doar noi ne vom schimba. Întreaga noastră societate se schimbă. Alții se vor bucura să ne dăruiască la fel de mult pe cât ne vom bucura noi să le dăruim. Va fi o inversare completă a mentalității actuale, în care fiecare persoană se gândește la propria sa plăcere și nimic altceva nu ne interesează. În schimb, nimic nu ne va interesa decât plăcerile altora, dar nu vom fi deficienți în niciun fel, deoarece alții vor fi interesați de același lucru față de noi și ne vom bucura atât de a oferi celorlalți cât și de a primi de la ei. Va fi o societate atât de diferită de cea de astăzi încât nici nu ne putem imagina cât de satisfăcuți și mulțumiți ne vom simți când o vom stabili. Acum munca noastră este doar să grăbim cât mai mult posibil apariția acestei societăţi.

Filed under: Criza, globalizare, Educatie | Add Comment →