Noul meu articol pe Linkedin “Interconexiunea ne va salva sau ne va distruge, dar este aici să rămână”

Cred că este corect să spunem că țările nu mai visează la autosuficiență. Ideea că o țară oricât de vastă și oricât de dezvoltată ar putea să-și satisfacă toate nevoile, nu este doar nerealistă ci și foarte periculoasă pentru orice țară care încearcă să o pună în aplicare. Prețul pe care ar plăti-o astfel de țară este oribil. În același timp, interconexiunea a făcut și mult rău, schimbând locurile de muncă și industriile din unele țări în altele și epuizând oportunitățile de locuri de muncă în țările care au suferit migrația locurilor de muncă. Acest proces de interconexiune și interdependență tot mai mare este ireversibil. Cu toate acestea, dacă ne jucăm cărțile corect, vom beneficia de avantajele sale și vom evita daunele.

Și întrucât ego-urile noastre vor continua să crească, va trebui să lucrăm și mai mult la relațiile noastre, pentru a nu ne întoarce la înstrăinare. Drept urmare, relațiile noastre vor deveni mai puternice și mai apropiate în măsura în care ego-urile noastre devin mai intense. Dacă rămânem la această formulă simplă, vom câștiga războiul împotriva foametei, a sărăciei, a bolii și a tristeții oriunde în lume.

Primul și cel mai important punct de înțeles este că interconexiunea noastră în creștere este un proces orientat spre obiective, la finalul cărora vom avea grijă unul de celălalt și nimeni nu va trebui să se îngrijoreze de nimic. Pentru a înțelege cum este posibil acest lucru, gândiți-vă la planeta noastră ca un cămin, unde trăiește întreaga omenire. Există o mulțime de mâncare în casa noastră. De fapt, există atât de multă mâncare încât aruncăm jumătate din ea, pentru că nu o putem mânca pe toată. Există, de asemenea, suficiente haine pentru a îmbrăca pe toată lumea, suficientă energie pentru a oferi tuturor încălzirea în timpul iernii și răcirea pe timpul verii și suficienți bani pentru a plăti educația, îngrijirea sănătății, locuirea și chiar divertismentul tuturor.

Cu toate acestea, mulți oameni din casa noastră globală mor de foame, mulți nu au apă curată, mulți sunt bolnavi și nu au îngrijiri medicale, iar mulți alții nu au o educație adecvată. De ce? Pentru că nu ne pasă unul de celălalt și pentru că nu ne pasă, nici nu împărtășim. Cu alte cuvinte, problema nu este una de producție ci una de distribuție, care provine din înstrăinarea noastră. Și pentru că ne tratăm reciproc ca extratereștri, rezultatul este competiția și distrugerea în loc de completare și construcție.

Cu toate acestea, există un motiv pentru care ne tratăm reciproc atât de îngrozitor. Cu cât evoluăm mai mult, cu atât devenim mai egoiști. Te-ai aștepta ca egoismul să ne îndepărteze unul de celălalt, dar de fapt face contrariul. Pentru că devenim din ce în ce mai egoiști, vrem să beneficiem unul de celălalt, să ne folosim unii de alții, să ne bucurăm nu numai de ceea ce avem, ci și de cunoștințele pe care le avem mai mult decât alții. Dorința noastră de a fi superiori celorlalți a devenit principala noastră plăcere și ne împinge să trăim în societăți unde putem concura și învinge unii pe alții. Se pare că ego-urile noastre ne împing să trăim împreună, dar se urăsc reciproc și atmosfera este toxică. Acesta este motivul pentru care casa noastră, Planeta Pământ, este într-o astfel de dezordine.

Există știri chiar mai proaste decât creșterea ego-urilor noastre: ele continuă să crească și nu există nicio modalitate de a inversa procesul. Cu alte cuvinte, suntem destinați să ne interconectăm din ce în ce mai mult până când, în cele din urmă – dacă nu găsim o cale de ieșire din capcană – ne vom distruge singuri.

Cu toate acestea, așa cum am spus la început, avem mai multe cărți de jucat decât am folosit până acum. Dacă le jucăm corect, vom fi victorioși.

Prima carte pe care trebuie să o jucăm este conștientizarea. Până în prezent, nu am fost conștienți că suntem atât de complet dominați de propriile noastre ego-uri. De asemenea, nu știam că ego-ul este o putere în continuă creștere. Acum, că suntem conștienți, știm că egoul este adevăratul nostru dușman și putem începe să concepem tactici pentru a-l învinge.

A doua carte de jucat este de a folosi interconexiunea pe care ego-urile noastre au creat-o, în beneficiul nostru reciproc în loc de o competiție distructivă. Așa cum nici o țară nu poate fi autosuficientă, nici oamenii nu pot fi aşa. Cu toate acestea, dacă decidem să ne completăm reciproc cu ceea ce nu ne putem oferi nouă înșine, vom avea mai mult decât suficient din toate. Așa cum am spus mai devreme, casa noastră are mai mult decât avem nevoie, dar este în dezordine și există deficiențe din cauza înstrăinării noastre unul de celălalt. Inversează înstrăinarea și ai șters deficiențele.

Și întrucât ego-urile noastre vor continua să crească, va trebui să lucrăm și mai mult la relațiile noastre, pentru a nu ne întoarce la înstrăinare. Drept urmare, relațiile noastre vor deveni mai puternice și mai apropiate în măsura în care ego-urile noastre devin mai intense. Dacă rămânem la această formulă simplă, vom câștiga războiul împotriva foametei, a sărăciei, a bolii și a tristeții oriunde în lume. Și mai bine, vom descoperi că procesul orientat spre obiective ale creșterii interconexiunii noastre a fost întotdeauna să ne aducă atât de aproape încât nu doar să asigurăm nevoile tuturor, ci să devenim cu adevărat unul, uniți în întreaga lume. Dacă nu cedăm ego-urilor noastre, vom triumfa asupra lor și vom ridica umanitatea pe noi culmi. Dacă ne predăm egoismului nostru, ne vom distruge pe noi înșine, iar copiii noștri vor trebui să facă munca pe care nu am făcut-o noi, cu mult mai mult efort.

Filed under: Criza, globalizare, Educatie | Add Comment →