Noul meu articol pe Linkedin “Ipocrizia scandalurilor sexuale”

Din când în când, și astăzi mai des decât înainte, un scandal sexual explodează în mass-media și toată lumea este șocată să audă că această celebritate, care obișnuia să fie un model cu care am crescut și pe care l-am admirat cu toții, este cu adevărat un monstru deghizat. Când se întâmplă acest lucru, moraliștii se întrec în dezaprobare și se îndreaptă rapid către rețelele sociale pentru a-și exprima indignarea și neîncrederea că această persoană, idolul tinereții noastre, era de fapt un prădător sexual, un ticălos de tipul cel mai rău.

Când vorbim despre schimbări climatice, pandemii, întreruperi de curent sau chiar un blocaj de trafic, nu ne dăm seama că acestea sunt manifestări ale conexiunii noastre. Singurul motivul pentru care apar aici este că nu suntem conștienți de faptul că atitudinea noastră nepăsătoare și neglijentă unul față de celălalt le provoacă.

Cred că sunt ipocriți. În primul rând, atunci când se lansează un astfel de scandal, veți găsi întotdeauna oameni care știau despre asta dar au tăcut sau ar fi știut despre asta dacă nu ar fi încercat atât de mult să nu vadă ceea ce era evident. În al doilea rând, nu este nimic nou în legătură cu acest fenomen; perversiunile sexuale au fost o parte inseparabilă a perversiunilor umane de-a lungul veacurilor. În culturile antice, cum ar fi Egiptul, Grecia sau Roma, unele perversiuni erau permise și acceptabile, iar altele erau considerate o monstruozitate. În vremurile mai puritane, cum ar fi Evul Mediu, cineva se putea trezi pus la zid pentru că a făcut același lucru pe care alții îl făceau în antichitate, fără ca cineva să facă zarva despre asta. Nu că puritanii care condamnau nu au comis aceleași „infracțiuni” pe care le condamnau la alții; doar că le-au ascuns mai bine și au fost în primul rând mai bine “conectați” cu autoritățile însărcinate cu dezvăluirea unor astfel de comportamente „imorale”.

Adevărul despre aceste scandaluri nu este că astfel de infracțiuni sunt în plină dezvoltare, ci că sunt folosite mai des decât înainte împotriva autorilor lor. Cu alte cuvinte, astăzi acuzațiile de abateri sexuale sunt o armă pe care politicienii o folosesc pentru a-și distruge rivalii. Expunerea infracțiunilor sexuale nu va preveni următoarea infracțiune și nu va face potențialele victime mai sigure. Cu toate acestea va afecta acuzatul, chiar dacă acuzația se dovedește a fi falsă. Prin urmare, data viitoare când va izbucni un scandal sexual verificați cine beneficiază din expunerea sa.

Dacă vrem să prevenim infracțiunile sexuale, nu trebuie să ne concentrăm pe pedepse, ci pe educarea publicului. Nu spun că nu ar trebui să pedepsim infractorii sexuali; doar subliniez că, dacă vrem să prevenim astfel de infracțiuni, modalitatea de a face acest lucru nu este prin intimidare, ci prin educație în considerarea celorlalţi.

Suntem crescuți într-un mediu social care nu ne învață decât să ne concentrăm asupra propriilor dorințe și nevoi și să le ignorăm pe cele ale altora. Cu o astfel de educație narcisistă, oamenii sunt nevoiți să fie nesocotiți și apatici la suferința altor oameni; nu se vor restricţiona la gândul de a răni alți oameni.

Dar adevărul este că astfel de comportamente îl rănesc și pe infractor, nu numai pe victimă. În realitate, suntem conectați și dependenți unul de celălalt, chiar dacă nu suntem conștienți de asta. Am putea deveni conștienți de asta, am putea ști cum să ne comportăm într-un mod care ne satisface pe noi și pe toți cei din jurul nostru, dar trebuie mai întâi să învățăm să ne vedem în imaginea mai largă a umanității.

Când vorbim despre schimbări climatice, pandemii, întreruperi de curent sau chiar un blocaj de trafic, nu ne dăm seama că acestea sunt manifestări ale conexiunii noastre. Singurul motivul pentru care apar aici este că nu suntem conștienți de faptul că atitudinea noastră nepăsătoare și neglijentă unul față de celălalt le provoacă.

Dacă am fi educați despre interconectările noastre, am ști cum să ne comportăm pentru a nu provoca pandemii. Mai mult decât atât, ar exista nenumărate beneficii pentru o astfel de conștientizare: nu ne-am răni unii pe alții, deoarece ne-am simți nu doar din punct de vedere intelectual, ci am simți cu adevărat în inimile noastre că suntem cu toții conectați. Și așa cum nu mi-aș face mie rău, nu aș răni pe nimeni altcineva.

Vă puteți imagina cum s-ar simți traiul într-o astfel de societate? Nu ar trebui să ne facem griji cu privire la infracțiunile sexuale sau la orice infracțiune de altfel, deoarece oamenii nu ar visa să facă rău altor persoane; s-ar simți conectați!

Rezultă că adevărata cunoaștere de care avem nevoie cu toții nu este următorul dispozitiv tehnologic, ci conștientizarea faptului că suntem cu toții conectați și ne afectăm reciproc în nenumărate feluri. Dacă am ști acest lucru și am trăi după această conștientizare, ne-am trata unul pe celălalt uman, în modul în care ființele umane ar trebui să trateze alte ființe umane și nu ar exista scandaluri de niciun fel.

Filed under: Criza, globalizare, Educatie | Add Comment →