Noul meu articol pe Linkedin “Jocurile Olimpice Politice ”

Comitetul Olimpic Internațional scrie pe site-ul său că armistițiul olimpic a fost instituit în Grecia antică prin semnarea unui tratat între trei orașe-stat grecești — Elis, Pisa și Sparta — pentru a permite participarea în siguranță la Jocurile Olimpice pentru toți sportivii și spectatorii, care de altfel erau în conflict permanent unul cu celălalt. Cele trei superputeri de astăzi – SUA, China și Rusia – fac exact invers, folosind Jocurile Olimpice ca o scenă pentru războiul politic, care nu face decât să sporească animozitatea. Mai rău încă, în ciuda rezoluției Adunării Generale a ONU din 25 octombrie 1993 de a respecta armistițiul olimpic, restul lumii ia parte la ceartă.

Întregul concept de sport a devenit atât de egocentric și distorsionat încât și-a pierdut meritul. Din acest motiv, aș anula cu totul aceste competiții. Dacă aducem războaiele în jocuri în loc să le folosim pentru a pune capăt războaielor și a promova pacea și unitatea, atunci nu are rost să le mai ținem deloc.

Chiar și fără un boicot oficial, la fel ca la Jocurile Olimpice de iarnă de anul acesta, războiul încă se dezlănțuie, iar sportivii plătesc prețul. Sunt dopați, suferă răni frecvente și sunt adesea abuzați verbal, fizic și chiar sexual de către antrenorii lor. Și spectatorii sunt așezați unul împotriva celuilalt în numele mândriei naționale, exact opusul spiritului de unitate care ar trebui să predomine la Jocurile Olimpice.

În mod ideal, jocurile aspiră la construirea „unei lumi pașnice și mai bune prin educarea tinerilor prin sport practicat fără discriminare de niciun fel și în spiritul olimpic, care necesită înțelegere reciprocă, cu spirit de prietenie, solidaritate și fair-play”. „Jocurile” Olimpice de astăzi nu ar putea fi mai departe de acest spirit.

Competiția este grozavă atunci când ne motivează să ne îmbunătățim. Dar nu există o auto-îmbunătățire în a fi gata să se omoare unul pe altul, deoarece o persoană a sărit la băț cu un centimetru mai sus decât concurentul său. Și cum rămâne cu întreaga problemă a definirii genului în sportul feminin? Întregul concept de sport a devenit atât de egocentric și distorsionat încât și-a pierdut meritul.

Din acest motiv, aș anula cu totul aceste competiții. Dacă aducem războaiele în jocuri, în loc să le folosim pentru a pune capăt războaielor și a promova pacea și unitatea, atunci nu are rost să le ținem deloc.

Ar trebui să concurăm pentru cine ajută cel mai mult lumea, nu pentru cine exploatează și abuzează cel mai mult pe alții. Acestea sunt valorile pe care vrem să le transmitem copiilor noștri? Acesta este genul de oameni printre care ne dorim să crească? Dacă vrem ca ei să trăiască într-o lume în care să aibă încredere în alții și să aibă prieteni cu care să se asocieze, trebuie cel puțin să încercăm să dăm un exemplu de unitate și considerație reciprocă. După aceea, ar trebui să-i încurajăm să ne calce pe urme. Dar dacă Olimpiada nu promovează spiritul de unitate, atunci nu ar trebui să o mai ținem.

Filed under: Criza, globalizare, Educatie | Add Comment →