“Jucându-ne de-a Dumnezeu” (Linkedin)

Noul meu articol pe LinkedinJucându-ne de-a Dumnezeu

Viața este plină de jocuri. Animale, bebeluși, copii, toată lumea se joacă. Când devenim adolescenți, începem diferite jocuri, care devin din ce în ce mai sofisticate în timp. Ne îmbrăcăm și scoatem personaje de icoane pe care le admirăm sau care ne influențează, dar în acest proces pierdem legătura cu cine suntem.

Jocurile sunt un mijloc natural de dezvoltare. Ele ne ajută să ne pregătim pentru următorul nostru nivel de dezvoltare – fizic, intelectual, emoțional sau spiritual. Pe măsură ce creștem, ajungem să simțim că trebuie să ne ascundem adevăratul sine și să ne îmbrăcăm într-o persoană care va fi populară. Așa începem să uităm cine suntem.

Pe măsură ce creștem, dezvoltăm noi persoane pentru fiecare nouă fază a vieții. Dezvoltăm o persoană pentru a fi cu prietenii, o persoană pentru a fi acasă cu familia, o persoană pentru a fi părinte, o persoană pentru a fi la serviciu, cu străinii sau oriunde mergem. În cele din urmă chiar și atunci când suntem singuri și nu avem nevoie să purtăm nu știm ce „persoană”, pentru că suntem atât de neobișnuiți să fim doar noi.

Uneori noaptea, înainte de a adormi ni se strecoară în minte o întrebare: „Cine sunt eu? Știu cu adevărat cine sunt fără toate măștile și imaginile pe care le-am îmbrăcat de-a lungul vieții? Și cel mai important, voi găsi vreodată din nou adevăratul “eu”?”

Răspunsul la această întrebare este că este posibil, dar cu o singură condiție. Trebuie să joci un joc special pentru asta și să îmbraci o persoană specială: trebuie să joci jocul de a fi Dumnezeu. Dumnezeu nu este un Moș Crăciun care stă pe un nor, sau o entitate care guvernează universul. Dumnezeu, cunoscut altfel sub numele de Creator, este o calitate, un atribut: Dumnezeu este o calitate a dăruirii absolute și a grijii față de ceilalți. Doar calitatea bunătății absolute poate genera ceva, deoarece orice altceva privește în interior pentru a se mulțumi pe sine mai degrabă, decât în ​​exterior pentru a construi o ființă nouă și independentă.

Așa cum o mamă dă viață prin iubirea ei, Creatorul dă viață prin iubirea Lui. Dacă vrem să ne regăsim adevăratul sine, trebuie să ne jucăm de a fi asemenea Creatorului, într-o stare de pură dăruire și grijă față de ceilalți.

Poate fi incomod la început, dar la fel este și cu fiecare “persoană” cu care ne-am îmbrăcat. Așa cum fiecare persoană devine naturală după un timp, tot așa va fi și personajul celui care dăruie.

A juca jocul de-a Dumnezeu înseamnă a urmări să devii asemănător cu calitatea dăruirii, calitatea care generează întreaga viață. Este cel mai complicat și mai complex joc existent. De asemenea, este de departe cel mai plin de satisfacții.

Nu există perdanți în acest joc, pentru că poți juca atât timp cât vrei, până când câștigi. Când câștigi, devii persoana pe care o jucai. Cu alte cuvinte, calitatea dăruirii devine a doua natură, o nouă natură pe care o plasezi deasupra celei originale și ambele există în tine.

Odată ce ați obținut acea altă natură, percepția voastră se extinde pentru a cuprinde toată realitatea. Înțelegi brusc de ce se întâmplă totul pentru că vezi lucrurile din aceeași perspectivă care a creat totul și susține totul. Înțelegi nu numai prezentul, dar și trecutul și viitorul devin cunoscute, iar „timpul” capătă un sens cu totul nou. Pe măsură ce percepția noastră devine nemărginită, la fel și simțul existenței noastre, iar viața și moartea devin faze ale dezvoltării, în timp ce noi înșine le transcedem pe ambele, pe măsură ce devenim omniprezenţi şi omniscienţi, precum calitatea care a generat și care susține lumea.

Discuții | Share Feedback | Ask a question




"Cabala și Semnificatia Vieții" Comentarii RSS Feed