Michael Laitman, pe The Times of Israel: “ Nu există nicio modalitate de a separa ouăle amestecate”

Pe 8 martie 2009, în timpul crizei financiare care a devenit cunoscută sub numele de Marea Recesiune, economistul de la Wachovia Corp. Mark Vitner a descris destul de clar economiile amestecate ale lumii: „Este ca și cum ai încerca să separi ouăle amestecate. Pur și simplu nu se poate face atât de ușor. Nu știu nici măcar dacă este posibil”, a spus el pentru CBS News.

În zilele noastre, în timp ce lumea se luptă cu întreruperi ale lanțului de aprovizionare global și mărfurile vitale sunt blocate pe mare de luni de zile, unii experţi sugerează să facem exact asta. Însă din 2009 economiile au devenit mai împletite, iar ideea de a le separa a devenit și mai nerealistă.

Nu poți merge împotriva evoluției, iar evoluția merge spre mai multă complexitate, nu mai puțină. Acest lucru este valabil la fiecare nivel: mineral, biologic și social. Drept urmare, societatea umană devine din ce în ce mai complexă și mai împletită, iar economia, care este o reflectare a societății umane, urmează aceeași cale.

Motivul pentru care nu vedem o astfel de congestie și perturbare în natură este că, în afară de oameni, toate celelalte elemente își urmează instinctele. Rezultatul este un flux armonios, ciclul vieții continuu neîntrerupt și lucrurile evoluează în sincronie cu mediul lor.

Omenirea funcționează exact în sens invers. Ne străduim să ne ridicăm deasupra mediului nostru, nu în sincronizare cu acesta. Încercăm să ajungem în vârful piramidei, să fim mai rapizi, mai sus și mai puternici decât toți ceilalți. Când fiecare țară, companie și chiar persoană (într-o anumită măsură) încearcă să facă acest lucru, apare congestia la noduri și totul se blochează.

Cu alte cuvinte, asistăm la rezultatul propriei noastre atitudini egocentrice. Dacă toată lumea ar fi lucrat în armonie cu restul societății umane, așa cum o face orice alt element din natură, nu ar fi existat nicio congestie și fiecare ar fi obținut ceea ce are nevoie, când are nevoie și atât cât are nevoie.

Mai mult, pentru că suntem competitivi și obținem satisfacții nu din a avea ceea ce avem nevoie, ci din a avea mai mult decât alții, și chiar din a refuza altora ceea ce au nevoie, nu ne putem dezlega economiile. Dorința noastră de a-i învinge pe alții ne leagă de ei, deoarece durerea lor este plăcerea noastră și nu putem lucra fără plăcere. A merge singur înseamnă a merge împotriva naturii umane și nu putem face asta, cel puțin nu pe termen lung.

Dacă avem de gând să raționalizăm lanțurile de aprovizionare, trebuie să fim clari cu privire la interdependența noastră. Trebuie să începem să ne vedem pe noi înșine ca o unitate, în care beneficiul unuia este beneficiul tuturor, iar toate părțile contribuie la bunăstarea tuturor celorlalte părți.

Corpurile noastre funcționează în acest fel, fiecare organism funcționează în acest fel. Fără această abordare, viața nu ar fi posibilă. Când acționăm contrar elementului fundamental care face posibilă viața și dezvoltarea, ne condamnăm societatea la moarte și decădere.

Odată ce recunoaștem cum funcționează natura, cum lucrăm și că este în interesul nostru să ne schimbăm, putem înceta să perturbăm sistemul economic global și să începem să ne sincronizăm acțiunile. În termeni mai simpli, vom fi mai atenți unii cu alții.

În prezent, s-ar putea să nu ne placă ideea că trebuie să ne gândim la alții și nu doar la noi înșine, dar dacă nu începem să învățăm adevărul astăzi, încrengătura globală se va agrava până la punctul în care nu ne vom mai putea asigura necesitățile de bază pentru viața de zi cu zi.

Filed under: Criza, globalizare, Educatie | Add Comment →