Michael Laitman, în The Times of Israel: “O nouă zi, un nou partid”

(Iarăşi) În Israel vor urma alte alegeri generale, în mai puțin de trei luni. După cum am văzut la ultimele alegeri generale recente, care s-au întâmplat în ultimii doi ani, o nouă campanie aduce cu sine noi partide. Și, după cum am văzut, aceste partide se dovedesc a fi inițiative ad-hoc, care deseori se destramă la scurt timp după alegeri sau, poate, durează doar până la următoarele alegeri.

Evreii au fost întotdeauna oameni avizați; este natura noastră. Cu toate acestea, atunci când singurul scop al înființării de noi partide este eliminarea politică a altor partide sau a altor persoane și preluarea controlului, nimic bun nu poate ieși din astfel de manevre politice. Dacă există vreun scop pentru asta, este să descoperim că acest drum nu are ieșire; nu va însemna nimic. Singura întrebare este cât de curând o vom descoperi.

Nu puteți obține nimic prin divizarea societății. De asemenea, nu puteți stabili un partid solid și stabil atunci când aveți alte zeci de partide, al căror singur scop este să se distrugă reciproc. Ne scindăm societatea doar până la punctul în care vom fi obligați să fim de acord că nu putem construi nimic în acest fel.

În același timp, nici nu putem fi de acord cu nimic, deși știm cât de distructivă este diviziunea pentru societatea noastră. Ce facem? Ne dăm seama că nu putem împăca diferențele dintre noi, totuși trebuie să găsim o modalitate de a coexista în ciuda fragmentării. Când vom recunoaște acest lucru, ne vom da seama de ce suntem atât de împărțiți – deoarece acesta este singurul mod prin care putem construi unitate.

Trebuie să înțelegem că fără diviziune nu există unitate. Dacă nu avem dezacorduri, putem trăi liniștiți unul lângă celălalt, dar nu unul cu celălalt. Putem trăi unul lângă altul, dar sub nicio formă de unitate, ci ca vecini care se ignoră unii pe alții, ignorând existența celuilalt. Dacă ar fi cazul, am fi ca niște specii de animale diferite care împărtășesc același habitat, dar sunt separate una de alta.

Oamenii nu sunt animale. Dacă am fi, nu am evolua așa cum am făcut-o; nu am fi dezvoltat civilizația și nu am fi dezvoltat interdependența globală. Oamenii sunt meniți să se amestece, deoarece doar amestecarea, conectarea și dezacordul ne obligă să găsim o legătură mai strânsă decât speciile de animale separate care coabitează.

Procesul de unificare forțată este foarte semnificativ. Este singurul mod în care putem ajunge să simțim conștient ceea ce simt animalele instinctiv: că suntem cu toții conectați. În loc să simțim acea legătură și să o urmăm instinctiv și, prin urmare, în mod inconștient noi oamenii trebuie să ne străduim în conexiunea noastră, să acţionăm pentru ea și să depășim ura și conflictele. În acest proces devenim conștienți de toate complexitățile conexiunii noastre, o prețuim și o înțelegem la niveluri pe care niciun animal nu le poate înțelege. Acesta este avantajul omului față de animal: înțelegerea profundă a structurii vieții. Dar se întâmplă numai dacă noi 1) dezvăluim separarea care există între noi și 2) acţionăm pentru a o depăși.

Poporul evreu, sau mai corect vechii israeliți au fost primii care au atins această unitate la poalele Muntelui Sinai, când ne-am conectat „ca un singur om cu o singură inimă”. Doar odată ce am făcut asta, am devenit o națiune. Imediat după aceea, am fost instruiți să reflectăm acea unitate față de restul lumii sau, după cum a formulat-o Tora, să fim „o lumină pentru națiuni”.

Prin urmare, nu este de mirare că descoperim că societatea israeliană este mai divizată decât orice altă societate. Conflictele se manifestă în noi mai mult decât oriunde altfel, așa că vom da un exemplu de ridicare deasupra lor. Nu vom putea niciodată să le eliminăm, pentru că atunci nu vom mai avea nevoie să ne unim. Tot ce vom putea face este să ne dăm seama că scopul nostru comun este de a fi o lumină de unitate pentru națiuni și datorită ei – și fără niciun alt motiv – ne unim între noi.

Nu am o cronologie pentru finalizarea acestui process. Nu știu cât timp va dura sau câtă durere va trebui să suporte poporul Israel din Statul Israel, înainte să ne dăm seama ce trebuie să facem. Oricum ar fi, unitatea va fi rezultatul final și va fi, de asemenea, soluția problemelor noastre. Sper să ajungem la ea mai devreme decât mai târziu.

Un An Nou fericit tuturor!

Filed under: Criza, globalizare, Educatie | Add Comment →