Dr. Michael Laitman in conversatie cu Oren Levi si Nitzah Mazoz

Rezumat

Religiile se cearta permanent in legatura cu cine are dreptate si care este religia adevarata. Razboaiele religioase pe care le-am vazut de-a lungul istoriei au provenit din asta.

La inceput, Abraham i-a invatat pe toti „Iubeste-ti seamanul ca pe tine insuti” si in felul acesta a adus oameni diferiti la descoperirea Creatorului. In timp ce ego-ul a crescut, iubirea pentru altii a fost distrusa si sentimentul pentru Creator a disparut. Ca rezultat al distrugerii iubirii pentru altii, Ierusalim a fost distrus, am fost exilati si revelarea Creatorului ne-a fost pierduta.

Poporul Israelului a ramas doar cu actiuni fizice, Mitzvot (porunci). In locul intelepciunii Cabala s-a dezvoltat Iudaismul. Si atunci, orasul Ierusalim si pietrele din el au fost facute sfinte in schimbul iubirii pentru altii.

Ce se afla in Ierusalim azi este Klipa (o coaja) si nu Kedusha (sfintenie), ura in locul iubirii. Cand ne vom intoarce la a folosi corect Tora si cerem ca iubirea sa salasluiasca printre noi, atunci Ierusalimul va fi reconstruit. Apoi va fi o noua religie pentru toata lumea, religia iubirii, intelepciunea Cabala si revelarea Creatorului.

Calea spre pace in Ierusalim este prin formarea conexiunilor de iubire intre noi. De la noi asta se va extinde catre intreaga lume. Daca facem pace intre noi, pacea va atinge pe toata lumea dar depinde de noi sa fim primii.

De ce nu recunoaste lumea Ierusalimul ca fiind capitala Israelului? Deoarece este rupt in bucati de ura reciproca. De fapt, inca nu am stabilit pamantul Israelului si al Ierusalimului. Pamantul Israelului (Eretz Yisrael) reprezinta dorinta de iubire (Ratzon Le Ahavah) si inca nu am atins aceasta dorinta.

Anul urmator in Ierusalim: Azi nu exista nici macar o caramida corectata din care este posibil sa construiesti un oras sfant. In viitor, toata lumea va deveni „Taramul Israelului” cand va domni forta superioara, puterea iubirii; intreaga lume va fi o dointa de iubire, Taramul Israelului.

Filed under: Criza, globalizare | Add Comment →