Noul meu articol pe Linkedin “Oamenii sunt o carte deschisă, cum să o citești?”

În Copenhaga, capitala Danemarcei, există o bibliotecă originală care capătă amploare în întreaga lume și este numită „biblioteca umană”. Aici oamenii nu vin să împrumute cărți, ci să ceară ființelor umane să împărtășească povestea vieții lor.

Oricine poate intra și alege o persoană a cărei viziune asupra lumii sau a stilului de viață este fascinant – cum ar fi un refugiat sau pacient cu SIDA, un călugăr tibetan sau un soldat suferind de PTSD, transsexual sau dependent de droguri – și pur și simplu să poarte o conversație cu ei timp de treizeci de minute.

Într-o grădină verde bine întreținută din inima orașului, intervievații își vor spune povestea vieții în mod deschis și calm, iar „cititorul” poate pune liber întrebări și poate dialoga. Premiza este de a întâlni oameni vii persecutați în mod obișnuit, și de a ne alătura lor fără prejudecăți sau tabuuri.

Ipotetic, dacă am putea asculta toate poveștile tuturor oamenilor din lume, oricare ar fi și oricine ar fi ei, am descoperi un lucru comun: toate sunt povești de perturbare și sunt rezultatul impactului mediului lor asupra lor, al educației pe care au primit-o în copilărie și al societăţii care i-a modelat de-a lungul anilor.

Într-o lume divizată și polarizată, sună ca și cum o inițiativă de bibliotecă umană de construire a toleranței ar putea ajuta oamenii, atât pe narator cât și pe ascultător, dar nu poate decât să îi deruteze pe amândoi. Naratorul vorbește din prisma lui, închis în propria narațiune, pentru că nicio poveste de viață privată nu duce cu adevărat la citirea poveștii noastre mărețe și împărtășite, una care se termină într-o umanitate fericită.

Povestea noastră comună începe cu planul creației, un plan preexistent și care rulează constant, care direcționează totul în întregul sistem al naturii și umanității. —Pornind de la big bang, de la răspândirea unui număr infinit de particule în gradele mineral, vegetal, animal și uman, creația continuă să conecteze toate părțile sale, să adune și să grupeze toate detaliile sale și să aducă unitate între toate creaturile și sentimentul minunatei puteri armonioase a creației. Aceasta este întreaga poveste.

Intriga este complicată de creșterea naturii egoiste din fiecare persoană, un alt factor care provine din evoluția naturală a creației, care ne întărește sentimentul de individualitate, ne separă de ceilalți și ne face să ne simțim superiori celorlalți. Prin urmare, povestea împărtăşită este tratată cu superficialitate.

Drept urmare, vorbitorii din biblioteca umană își denumesc povestea vieții drept „bestseller” și le umflă și reflectă cu mândrie experiența de viață ca și cum ar fi adevărate acte de eroism. În loc să vedem cum natura noastră egoistă umană înnăscută, instinctul rău care operează în toată lumea de la o vârstă fragedă pentru distrugerea celuilalt, ne-a determinat ca societate umană să abuzăm pe ceilalți.

Naratorul va atenua în mod natural problema, o va colora într-o anumită nuanță, va da altora sfaturi pe care aceştia puțin probabil să le urmeze, iar exemplul personal îl poate deruta pe ascultător. În loc să fim impresionați de egoismul omniprezent care stăpânește societatea și ne împiedică să atingem scopul creației și să recunoaștem că ne-am abătut de la scopul vieții, nu facem decât să lăudăm stilurile de viață pe care le-am creat și să le perpetuăm în cuvinte frumoase și să le definim ca esența vieții.

Nu există prevenire sau interzicere a conversației umane cordiale și nici nu există loc pentru a anula identitatea fiecăruia, dar cel mai important lucru este să găsești și să evidențiezi în aceste povești personale același punct ascuns care apare în căutarea întregii poveşti, o poveste despre reconectare, o poveste despre relații de prietenie și susținere ale umanității. Această carte este deschisă oricui și tuturor.

Filed under: Criza, globalizare, Educatie | Add Comment →