Michael Laitman, pe The Times of Israel: “Salutul nazist al unor studenţi canadieni demonstrează un antisemitism înrădăcinat”

Săptămâna trecută, „O profesoară evreică, fiică a supraviețuitorilor Holocaustului, a fost înconjurat de studenți care au făcut salutul “Heil Hitler” în clasă la o școală din North York”, a  informat Toronto City News. Acesta nu a fost nici primul, nici al doilea astfel de caz în Canada. CBC a informat că acesta este „al treilea incident din această lună care implică elevi care efectuează un salut nazist în cadrul Consiliului școlar al districtului Toronto”. S-ar putea să-i surprindă pe unii oameni că există antisemitism în Canada, dar nu ar trebui. Ura pentru evrei se răspândește rapid și va prolifera în întreaga lume până când noi evreii vom lua măsurile necesare pentru a o elimina.

Nu ar trebui să ne surprindă că există antisemitism în Canada, deoarece mulți dintre locuitorii săi provin din națiuni în mod inerent antisemite din Europa. Afișările pe care le vedem astăzi exprimă doar ceea ce a fost ascuns în inimile lor până acum, dar nimic fundamental nu s-a schimbat în modul în care ei simt față de evrei.

Mai mult decât atât, antisemitismul nu va dispărea până când nu-i vom usca izvorul. Deoarece ura evreilor este exprimată de neevrei, le atribuim originea. Dar ei nu sunt originea. Înțelepții noștri ne spun de nenumărate ori că atunci când ne urâm, provocăm ura lumii față de noi. Chiar dacă nu simțim că îi urâm pe alți evrei, însăși existența antisemitismului înseamnă că ura există printre noi, chiar dacă pe ascuns.

Înțelepții noștri s-au referit la ura de sine a evreilor drept sinaat himam (ura fără motiv). Ei au explicat că aceasta este ceea ce a cauzat căderea noastră în zilele celui de-al Doilea Templu și exilul din Țara lui Israel. În timp ce ne referim la ea ca ură de sine, în esență este aceeași boală care ne-a distrus acum două milenii.

Prin urmare, putem folosi antisemitismul ca senzor al urii de sine. Chiar și atunci când nu simțim, dacă există antisemitism, înseamnă că ne urâm unii pe alții. În consecință, antidotul pentru antisemitism este întărirea unității evreiești. Aceasta este acțiunea pe care trebuie să o facem.

Întotdeauna am știut acest lucru și l-am respins mereu, chiar și în fața celor mai demonice primejdii. În 1929, dr. Kurt Fleischer, pe atunci lider al liberalilor în Adunarea Comunității Evreiești de la Berlin, a declarat că „Antisemitismul este flagelul pe care ni l-a trimis Dumnezeu pentru a ne aduce împreună și a ne uni”. Din păcate, asta nu s-a întâmplat și nu ne-am reunit.

În zilele noastre, când antisemitismul își ridică din nou capul urât, nu trebuie să uităm că deținem cheia care îl poate încuia definitiv și acea cheie este propria noastră unitate. Dacă ne întoarcem unul către altul cu intenții bune, vom bloca antisemitismul în afara lumii noastre. Dacă noi continuăm să ne tratăm unii pe alții cu dispreț, dezgust și îngâmfare, așa cum facem adesea astăzi, ușa urii față de evrei se va deschide până la capăt și un tsunami de antisemitism ne va copleşi.

Veți găsi mai multe despre acest subiect în cărțile mele  Ca un mănunchi de trestii: De ce unitatea şi garanţia reciprocă sunt chemarea orei de astăzi şi Alegerea evreiască: Unitate sau Antisemitism, Fapte istorice asupra antisemitismului ca reflectare a discordiei sociale evreieşti.

Filed under: Criza, globalizare, Educatie, Educatie integrala | Add Comment →