1.Cum va avea loc evolutia viitoare a rasei umane? Cum criza, impreuna cu legile Naturii vor schimba esenta noastra?  Oare trecerea fortata de la o societate egoista la un model integral al lumii, bazat pe garantia reciproca va avea impact doar asupra ordinii sociale sau va modifica esenta si conexiunea dintre generatii?

La ce final va ajunge lumea daca noi vom sfarsi prin a ne conecta intr-un sistem unitar care este asemanator unui organism viu? Cum se vor schimba limitele perceptiei noastre asupra omenirii?

Pentru aceasta, noi trebuie sa analizam evolutia generala impreuna cu aspectul ei psihologic.

2.Structura/Organismul protozoarelor  ( amoebae ) , similar celei mai simple fiinte de pe Pamant, reactioneaza la imboldurile externe, dar sunt incapabile sa pastreze amintiri sau senzatii, asta este, ele nu acumuleaza experienta; si nici nu sunt capabile sa transmita generatiilor viitoare.

Comportamentul ‘meduzelor’ este determinat  de legaturile naturale ereditare; pentru ele, instinctele joaca un rol crucial.

Vertebratele primitive ( pestele) se comporta in concordanta cu abilitatile succesorale care au fost acumulate pe parcursul existentei lor. Instinctele amplu conservate determina strict comportamentul lor;  aceste instincte nu le permit sa isi schimbe dirijarea chiar daca aceasta opreste perpetuarea lor.

3.Dupa parasirea mediului acvatic, animalele au patruns  intr-un habitat mai divers si mai dur iar evolutia psihologica/mentala s-a ramificat in doua cai diferite:

• Complicare/alterare a “abilitatilor”si instinctelor ( insecte si miriapode )

• Dobandirea abilitatii de a dezvolta particularitati pe parcursul unui ciclu de viata, care permite adaptari la un habitat schimbator ( evolutia vertebratelor de la amfibian la mamifer, suprimarea gradata  a rolului instinctiv si amplificarea functiilor si activitatilor rationale) ( experimentarea personala) .

4.Evolutia psihologica evolueaza pe uscat. Punctul principal al acestei evolutii este trecerea de la instincte –  fundamentale – mostenite-  la dobandirea calitatilor care nu sunt natural transmisibile.

Finalul evolutiei este fiinta umana; importanta instinctelor in viata umana este insignifianta.

Intelectul are o importanta pentru ca faciliteaza dobandirea rapida a multiplelor deprinderi si a cunoasterii care, in schimb permite inferioarelor fiinte umane sa se adapteze la o varietate de  imprejurari.

Asa ca dezvoltarea abilitatii de a rationa la fel de bine ca si tranzitia  de la “irationalitate” la  “ratiunea” creaturilor, e doar un produs al unui  mediu mai complicat/evoluat.  Omul  apare doar cand habitatul desavarseste complexitatea sa maxima ( dupa o perioada de scadere brusca a climei ). Detasarea omului de lumea animata se petrece ca un rezultat al inrautatirii si complicarii conditiei externe. Evolutia omului este in derulare; el continua sa se imbunatateasca dual :  intelectual cat si psihologic.

6.In prezent, observam ca schimbarea mediului ne obliga sa  aderam la o mai apropiata interactiune cu societatea. De aceea ne putem asigura ca viitoarea evolutie a psihologiei umane va urma o cale a consolidarii caracteristicilor umane care vor fi transferate  generatiilor, dar nu pe cale genetica precum instinctele animale, ci mai degraba prin ” externa “ memorie  a societatii.

Generatiile ce vor urma reprezinta suma reintruparilor generatiei anterioare; ele  vor primi cunoasterea pe care a dobandit-o  societatea care a conservat aceasta intelepciune in amintirea ei, similar instinctelor care sunt transmise dintr-un stadiu in urmatorul nivel, precum in lumea animata.

7.Abilitatea de a dobandi si a transmite mai departe informatia, depinde de legatura unei persoane  cu a ei/ sau a lui / inconjuratoare societate. Devine o parte indispensabila a respectivei persoane, si este un izvor nesecat  sau un depozit de abilitati si informatie de la o generatie catre alta.

Mai mult de atat, intelegerea va fi dobandita nu prin eforturi rationale, ci mai degraba in raport  cu gradul conectarii cu mediul.

Dar pana cand nu este stabilita  uniunea reciproca a unei persoane cu mediul ei, este imposibil sa se defineasca prioritatile  ei sau lui din moment ce acestea pot fi daunatoare societatii, daca nu sunt utilizate cum se cuvine.

Consolidarea deprinderilor la nivelul instinctelor pot fi aplicate doar daruirii, dragostei  catre ceilalti, atitudinii positive pentru munca benefic sociala, ca o nevoie urgenta a fiecarui individ, o mentalitate fraternala intre fiecare, insemnand ca  noi ni  i-am insusit pe ceilalti prin corectia noastra personala pe parcursul incarnarilor anterioare.

8.Procesul inconstient de transmitere a cunoasterii generatiei urmatoare, va permite lor sa fie superiori  moral si intelectual decat generatia anterioara. Va determina esenta unui nou om prin a lui sau a ei conectare armonioasa cu societatea si natura. Va contura  formarea unui nou tip de mediu social.

Evolutia mentala a viitoarei societati ii va permite sa isi controleze propria natura. Menirea ‘educatorilor si invatatorilor’ va fi una dintre cele mai importante: Ei vor fi forta activa a societatii, si tot ei vor fi responsabili pentru crearea unei noi generatii.

Filed under: Criza, globalizare, Miscarea Garantie reciproca | Add Comment →