Din cartea Secretul esenţial al evreilor, M. Brushtein

 Relațiile animale

Plantele nu au libertatea individuală. Prin urmare, relațiile sociale ale plantelor sunt limitate. Extindem studiul nostru la urmatoarea etapa naturală de dezvoltare –la animale.

Animalele sunt organisme care alcătuiesc unul dintre regnurile naturii; spre deosebire de plante,  ele consumă compuși organici, sunt active şi mobile. (sbio. Informații, Proiectul „Biologie)

Aşa cum rezultă din definiție, animalele sunt mobile și active. Acest lucru nu poate afecta  relatia dintre membri singuratici și  grupuri întregi ale regnului animal.

Să ne uităm la unitatea socială majoră a faunei sălbatice – un grup,o turmă sau un grup de balene.

Un grup, o turmă, sau un grup de balene sunt grupuri sistematice, structurate de mamifere, pești sau păsări, de obicei, de același tip, care sunt într-o stare biologică similară,  care îşi menţin în mod activ contactul reciproc și coordonarea acțiunilor lor.

Un grup este format din persoane care efectuează o serie de functii importante, vitale, fiind membri ai unui grup pentru o mare parte din viata lor.

Există o opinie care spune că un grup (nu o turma) de oamenii primitivi au servit drept bază pentru crearea societății umane. (Wikipedia)

Un grup – este un lucru serios.. De exemplu, relațiile într-o haită de lupi, în multe privințe sunt similare cu relațiile din societatea umană, iar prin unele măsuri chiar le depășesc, în special, cu respect pentru lupii-veterani. Lupii au grijă de bătrânii lor și le dau suficientă  mâncare. Sincer, aceast lucru nu se observă întotdeauna printre oameni.

Și totuși, care este principala diferență între animale și plante? În ce sunt ele mai „avansate”? Din nou, răspunsul se găsește în Cabala.

„Vedem că fiecare animal are propriile sale caracteristici; ele nu sunt limitate la mediul înconjurător, dar fiecare dintre ele are propria senzație și caracteristică. … Mai degrabă, ele au propriile lor vieți iar vitalitatea lor nu depinde de viața prietenilor lor. „(Baal HaSulam, Shamati # 115)

Care este diferența dintre un animal și o fiinţă umană?

„Cu toate acestea, ei nu pot simți mai mult decât propria lor ființă. Cu alte cuvinte, ei nu au nici o senzație din altă parte. Și, bineînțeles, nu poate avea grijă de celălalt. „(Baal HaSulam, Shamati # 115)

Această definiție necesită o explicație. La prima vedere se pare că nu este destul de corectă. Știm cu toții că animalele simt starea de spirit a stăpânului lor, stările și atitudinea lui. Mai mult decât atât, este cunoscut faptul, animalelor le pasă de frații lor ca în exemplul cu lupii. Există cazuri chiar de sacrificiu de sine. Toate acest lucruri sunt adevărate, dar ele sunt instinctuale.

Un caine se simte rău atunci când stăpânul nu se simte bine, dar animalul nu înțelege ce este rușinea. Un câine nu roșeşte atunci când  ridică mâncarea de pe podea si ne este jenat să meargă fără haine. Animalul nu va sta sub cuțit în mod voluntar să-și piardă piciorul afectat de gangrenă. Animalul nu înțelege că este posibil astăzi să îi dai cuiva o bucată, în scopul de a-i lua două mâine. Este chiar imposibil să ne imaginăm că animalul înțelege ce înseamnă „de la fiecare după capacități, fiecăruia după nevoi”, etc.

Aceatea sun caracteristici ale ființei umane și nu este deloc tipic animalelor,.

Încercați  să ajungeţi pe stradă  orice trecător și continuaţi să vă mişcaţi în spatele lui. După ceva timp, se va întâmpla următorul lucru: trecătorul va începe să se uite în lateral, apoi peste umăr, îşi va verifica buzunarele, va deveni nervos și îngrijorat. Dar te poți întinde aproape de un străin pe plajă, poţi sta lângă el la teatru, poţi să vorbeşti cu el când stai la coadă sau oriunde altundeva. Un paradox.

Apropo, această observație abilă nu aparține autorului. Această observație aparţine scriitorului de satire Mihail Zhvanetsky.

Filed under: Criza, globalizare | Add Comment →