Rabash, scrie în Tora, există trei moduri. Pe de o parte, Tora este numita o resursă care ajută în mod special ca o resursă pentru puterea unei persoane, şi după aceea vine Lumina care reformeaza ce corectează o persoană, şi Lumina care umple vasul sau corectat. Acesta este modul în care ea completeaza nivelul.

Cu toate acestea, până la finalizarea corecţiei, această luptă continuă. Scris în cuvintele profeţilor, este războiul teribil al Gog şi Magog ce se întâmplă în ultima etapă de corecţie, iar acest lucru nu afectează doar lumea fizică, dar acelaşi lucru se întâmplă si în munca spirituală. Razboaiele fizice devin o proiecţie a proceselor spirituale şi a observaţiilor.

Cu cat o persoana avanseaza mai mult, cu atat vine mai aproape de Creator; o persoană este aruncata într-un foc parjolitor al starilor, ca si cand s-ar apropia de soare. Deci, este aruncata mult mai puternic de la ascensiuni la coborari. În acest fel, isi epuizează puterea.

Trebuie să înţeleagă că toate acestea sunt facute pentru a o ajuta sa-si paraseasca adâncimile ego-ului, scufundandu-se tot mai adânc şi mai puternic în el, ca sa poata trece la „de dragul de a darui,” la sacru, la spiritualitate, la o mai mare şi mai mare daruire şi dragoste.

Diferenţa dintre acesti doi poli, dintre coborâri şi ascensiuni, creste tot mai mult. Până când o persoană nu s-a înecat complet în marea forţelor rele, nu poate striga şi cere corectarea sa.

Deci, Tora epuizează puterea unei persoane. Dacă ea nu este iluminata de catre Lumina, dar este sub controlul forțelor egoiste, Klipot, dorinta sa de a primi, atunci ea nu poate face nimic. Mintea noastră doar serveşte sentimentele noastre şi nu este pregătita sa ne ajute.

Deci, o persoană trebuie să se pregătească pentru astfel de stari de la început în gradul posibil, în măsura în care este capabila. Cu toate acestea, în orice caz, vom cădea şi ne vom ridica din nou, vom cadea si ne vom ridica.

Grupul trebuie să-i furnizeze mediul corect astfel incat prin el, sa înceapa imediat să se ridice, în asta atrage energia, ca la baterii. Pe parcursul întregului timp de ascensiune, isi încarcã bacteria, astfel încât, atunci când are nevoie, sa o poata folosi.

Asa este necesar sa ne raportam la mediu. În acest scop, Shevirat HaKelim (spargerea vaselor) a fost făcuta astfel incat noi aparent sa nu putem sa ne descurcam fără o baterie externa ca aceasta. Ne investim energia în ea, acumulam investiția, efortul, iar după aceea, este posibil să-l folosim. Este imposibil sa avansam fără o baterie ca aceasta.

Aceasta este garantia iubirii noastre reciproce „să iubeşti pe aproapele tău ca pe tine însuţi.” Garanţia nu este ceva de care are nevoie altcineva. Mai degrabă, avem nevoie de ea noi înşine. Este asa pentru că nu ne putem ridica din caderi dacă nu ne ridicam tot timpul la nivelurile de participare şi conexiune reciprocă.

Deci, aceste caderi sunt necesare pentru a ne învăţa cum să ne comportam corect pentru a nu fugi si a ne sfărâma în bucăţi. Inţeleg că există caderi în care este imposibil să ieşi din pat, in care te simti fizic mort. Toata lumea trece prin stari ca acestea şi rămâne în viaţă. Nu este nimic care sa te ingrijoreze sau de care sa te temi.

Cu toate acestea, în cele din urmă, este necesar să înţelegem, sa ne organizam împreună, şi sa luptam cu ele. Stam înaintea unui munte de gânduri, Muntele Sinai (ura), pe care nu te poti urca fără garanţie reciproca.

Din a 2-a parte a Lectiei zilnice de Cabala 22/10/14, Scrierile lui Rabash

Filed under: Criza, globalizare | Add Comment →