Noul meu articol pe Linkedin “Tobele disonante ale războiului”

În timp ce lumea așteaptă cu răsuflarea tăiată să vadă dacă Rusia va invada Ucraina, în timp ce mii de trupe americane sunt în alertă maximă pentru a invada Europa de Est și, pe măsură ce NATO anunță că va trimite mai multe nave și avioane de luptă în Ucraina pentru a întări statele baltice, eu sunt convins că nu suntem în pragul unui război mondial.

Pentru Rusia nu merită să invadeze Ucraina, deoarece o astfel de mișcare ar putea duce la un război pe care rușii îl vor pierde fără îndoială. Probabil că vor reuși militar ici și colo chiar dacă armata lor nu este la fel de puternică cum era în trecut, dar financiar vor pierde. Economia Rusiei este oricum slabă, iar viața acolo este dificilă. Războiul nu ar face decât să-i zdrobească.

În lumea modernă de astăzi, nu mai merită să lupți. Care este scopul? Mai mulți bani și resurse naturale? La urma urmei, investiția în conflict este mai mare decât profitul, ca să nu mai vorbim de participarea ulterioară care va costa o avere. În zilele noastre este mai benefic să inițiezi o cooperare economică, așa cum a inițiat Uniunea Europeană, să aranjezi relații industriale și culturale, să te angajezi în activități economice și comerciale, și astfel toate țările care se alătură alianței vor beneficia de afaceri comune.

Deci, ce va permite Rusiei să cucerească mai mult teritoriu și să-l controleze? La urma urmei, are vaste teritorii de prisos, care se întind de la râul Volga până ȋn Orientul Îndepărtat, unde aproape că nu există locuitori. Rezultă că mișcarea rușilor se bazează nu pe gândire practică, ci pe o constrângere personală, pe nevoia de a cuceri și de a simți: „Acesta este al nostru!”. Rusiei îi place să arate lumii că este o țară puternică. Este binecunoscută această mândrie rusească, o caracteristică familiară care o poate îndemna să meargă desculță, să mănânce pietriș, atât timp cât câștigă respect și simpatie.

Mai mult, ucrainenii sunt puternici, plini de resentimente față de ruși, ceea ce le dă puterea de a li se opune. Dacă este așa, de unde vin vânturile războiului? În primul rând, din mass-media care profită de pe urma încingerii relaţiilor. În al doilea rând, de la oameni a căror sarcină este să alimenteze războiul. Factorii de opinie și analiștii politici știu că arta lor este conflictul și știu cum să recruteze în rândurile lor minoritatea nemulțumită de statul existent, aprinzând astfel un scandal la orice oră. În al treilea rând, politicienii sunt cei care, în cazul unei escalade sau al unui război real, mizează pe ridicarea prestigiului lor în ochii populației. Posibilitatea unui război este pe buzele tuturor, în timp ce gradul de aprobare a acţiunilor președintelui american Joe Biden continuă să scadă, potrivit sondajelor recente. 72% dintre americani cred că țara lor se mișcă în „direcția greșită”, a dezvăluit un sondaj NBC în urmă cu câteva zile.

În ciuda vântului puternic, nu cred că Europa este în pragul războiului. Chiar dacă ici și colo cad câteva rachete, criza actuală se va rezolva în cele din urmă diplomatic, nu militar. Un acord bun va fi semnat pentru toate țările implicate: Rusia, Ucraina și bineînțeles SUA, care iese mereu mai puternică și mai de succes.

Este bine că Israelul a ieșit din încurcătura Rusia-Ucraina. Țările care nu intră în conflicte vor forma o bază solidă și corectă pentru o existență mai bună, în special Israelul, al cărui rol este acela de a fi forța de pionier pentru o lume nouă, mai echilibrată și mai stabilă.

Noi evreii, care urmărim de la distanță ce se întâmplă acolo, trebuie să ne angajăm să rezolvăm războaiele dintre noi, să reparăm relația din poporul nostru, astfel încât să putem da un exemplu de legătură cordială adevărată și calitativă, dintr-o mare dorință de a bate tobe ale păcii. Aceasta este esența și acesta este mandatul pe care poporul Israel trebuie să ȋl pună în aplicare, să devină „lumina națiunilor” în beneficiul tuturor popoarelor din lume.

Filed under: Criza, globalizare, Educatie | Add Comment →