Michael Laitman, pe The Times of Israel: “Un război global, şi un război interior ”

La scurt timp după ce cel de-al Doilea Război Mondial s-a încheiat cu explozii tragice de bombe nucleare peste Hiroshima și Nagasaki, tatăl profesorului meu, marele gânditor și cel mai important cabalist al secolului al XX-lea Baal HaSulam, a scris ceea ce mai târziu a devenit cunoscut sub numele de „Scrierile ultimei generații”. El nu a intenționat să spună că sfârșitul lumii se apropie, ci mai degrabă că lumea, așa cum o știm noi moare și se naște una nouă. Cu toate acestea, durerile de travaliu pot fi foarte dureroase sau nu atât de dureroase, iar noi, ființele umane putem determina cum trecem prin ele. Baal HaSulam a numit aceste două opțiuni „calea luminii” și „calea suferinței”.

În aceste scrieri, Baal HaSulam subliniază că, cu ajutorul tehnologiei omenirea a „inventat atomul și bombele cu hidrogen” și „dacă ruina totală pe care sunt destinate să o aducă asupra lumii nu este încă evidentă pentru lume, oamenii pot aștepta al Treilea Război Mondial sau al Patrulea. Bombele își vor face treaba, iar cei care rămân după ruină nu vor avea altă opțiune decât să-și asume această lucrare în care atât indivizii, cât și națiunile nu vor munci pentru ei înșiși mai mult decât este necesar pentru întreținerea lor, în timp ce tot ceea ce vor face ei va fi spre binele celorlalţi.”

Războiul din Ucraina nu este între Rusia și Ucraina; este o ciocnire între două jumătăți de lume. Reformează relațiile internaționale și alianțele dintre Est și Vest, între țări și națiuni. Acest război ne transformă viziunea asupra creației și a vieții. Nu am coborât până la fund, dar când vom ajunge la capăt, vom descoperi că lumea s-a schimbat dramatic. Nu se va mai întoarce niciodată la lumea în care eram înainte.

Pentru că astăzi totul este global, și războaiele sunt globale. Prin urmare, predicţia prevestitoare a lui Baal HaSulam pare foarte reală astăzi.

De fapt, pe traiectoria actuală nu văd alt rezultat decât împlinirea cuvintelor lui. Singura modalitate prin care putem evita un război mondial nuclear este să luăm sfatul lui și să ne gândim la binele celorlalți mai degrabă decât la al nostru, oricât de mult ne-ar putea displace ideea.

Într-adevăr, războiul din afară este o reflectare a războiului din noi. Fiecare război, de la dispute interne la războaie mondiale, este o ciocnire ȋntre ego-uri. Ego-ul vrea control și superioritate. În consecință, cartea “A se include și a deveni fericit: cum afectează conformarea la normele societăţii” citează un studiu realizat de Solnick & Hemenway, în care mai mult de jumătate dintre participanți au preferat să trăiască într-o societate în care câștigă 50.000 USD pe an, în timp ce alții câștigă 25.000 USD, ȋn locul unei societăţi ȋn care ei câștigă 100.000 USD, iar alții câștigă 200.000. Autoarea cărții, profesor de psihologie socială la Universitatea Tilburg (Olanda), Olga Stavrova a concluzionat: „Oamenii nu își doresc să aibă un anumit bun atât de mult pe cât își doresc să aibă mai mult din acest bine decât alții.”

Oricât de dureroasă ar fi situația actuală din Ucraina și, într-adevăr, este foarte dureroasă, este încă o ciocnire de ego-uri. Trebuie să înțelegem că pentru a rezolva această criză și de altfel, orice altă criză, trebuie să ne privim dintr-o parte și să ne deconectăm pentru un moment de marea noastră durere personală, cu care simpatizez în totalitate.

Dacă ne concentrăm doar pe a avea dreptate, atunci nu vom pune capăt niciodată războaielor. Nimeni nu va fi niciodată de acord și nu va spune: „Eu greșesc și tu ai dreptate”; ego-urile noastre nu ne vor lăsa să o facem. Acesta este motivul pentru care căutarea dreptății obiective este în mod inerent fără speranță; înseamnă a alege calea suferinței.

Dacă totuși, ne lăsăm nemulțumirile deoparte pentru un minut și suntem de acord să luăm o pauză de la încercarea de a rezolva vechile conturi, va fi posibil să începem să construim un viitor pozitiv. În această stare, ne vom putea concentra pe cultivarea respectului reciproc și poate chiar a înțelegerii reciproce deasupra numeroaselor diferențe profunde. Dacă persistăm cu aceste eforturi, acesta va fi începutul căii luminii.

În acest moment, nu m-aș aștepta la mai mult decât atât, dar în cele din urmă, omenirea nu va avea de ales decât să se întoarcă la cuvintele lui Baal HaSulam și să fie de acord că cea mai bună cale pentru noi toți este calea grijii reciproce și a preocupării reciproce, a responsabilităţii. Dacă nu vrem un al Treilea Război Mondial, atunci trebuie să învățăm să avem grijă unii de alții. Acesta este motivul pentru care adevăratul război este în noi, iar războiul din afară este doar o reflectare a urii noastre violente pentru ceilalți.

Filed under: Criza, globalizare, Educatie | Add Comment →