Lumea pare să fie pe o punte îngustă, iar lucrul principal acum este să nu-ți fie frică de despărțirea de trecut. Avem o altă preocupare: cum să întâmpinăm viitorul, nu întorcându-i spatele, ci înfruntând în mod asumat inevitabilul mâine.

„Numai dacă nu se va prăbuși totul, atunci vom putea reveni”, ne spun ei. Și adaugă, „într-o zi”. Iar eu spun „Nu se va reveni”. Dar prăbușirea nu este deloc necesară. Fiecare dintre noi are sarcina de a supraviețui perioadei curente, cu pierderi minime. Pentru a face acest lucru, trebuie să economisim nervi și resurse, să îi sprijinim pe alții, să fim capabili să ne relaxăm dar, să nu ne „deconectăm”. Și cel mai important, trebuie să înțelegem ce se întâmplă, astfel încât consecințele crizei să ne surprindă.

Pentru început, să ne aşezăm și să respirăm adânc.

Ființa umană nu a fost creată să se frământe. Ea a fost creată să gândească și să acționeze. Deci, să ne gândim: Ce am pierdut de fapt? Ce ne-a motivat în viață? Pentru ce am trăit? Ce lucruri sensibile și utile am făcut? Ce am pregătit pentru viitorul copiilor noștri?

Ca să fim sinceri, ne-am servit unii pe alții pentru bani. Cu râvnă sau fără, am împlinit principiul, clar formulat de înțelepții noștri în urmă cu mii de ani: „Mergeți și profitați unii de la alții”. Ni s-a părut că ne e e folositor. Dar ce fel de favor ne-am făcut, alergând pe roata consumerismului ca hamsterii, până la epuizare, fără să ne gândim la altceva?

Imaginează-ți că, dacă am fi venit, în urmă cu câteva luni, de pe o planetă mai dezvoltată, nu ar fi văzut o imagine frumoasă.  Nu, nu în sensul tehnologic, ci în însăși esența agitației şi forfotei noastre. „Beneficiul” din toate acestea, cum este smogul de deasupra Pământului, începe deja să se disperseze. Și uite așa, a venit virusul. Ne spune: „Opriţi-vă, oameni! Uitați-vă ce aţi făcut din voi și din planetă! Priviţi dincolo de mâine!”

Dacă ne uităm cu adevărat la viitor fără să-l “periem”, vedem că ne îndreptam nu numai către colaps ecologic, ci direct către război. De fapt, ne îndreptam spre război, într-o stare de globalizare fără speranță, în punctul mort al contradicțiilor. Aceasta este natura umană: atunci când punem la cale un conflict, ignorăm conștiința noastră, susținându-l și motivându-l.

Încă nu am ajuns la un stadiu atât de avansat, dar o avalanșă de consumerism neînfrânat a atras umanitatea în prăpastie. Și, paradoxal, virusul contribuie la scoaterea noastră din egoism ducând la resetarea piețelor de consum.

Deci, merită să ne întoarcem? Ce am uitat acolo? Ce viață urmează după virus?

Acum ajungem să ne cunoaștem din nou familia, lumea noastră și pe noi înșine.

Ȋnainte, mulți dintre noi doar dormeam acasă, acum locuim acolo. Obișnuiam să navigăm pe internet pentru a ne distra, acum ne conectăm între noi.

Există mai multe posibilități. Vrem să ne întoarcem la roata hamsterului, alergând mereu după plăceri noi, fiind dispuși să plătim prețul? Dar omul nu poate fi ajutat decât amintindu-i pericolul unui colaps datorat războiului, tulburărilor sociale, întreruperilor în aprovizionare și căutând cauzele acestuia. În concluzie, putem folosi această perioadă pentru analiză.

Perioada aceasta nu este lină, nu toată lumea îi poate face față cu ușurință, dar va fi ea doar o pauză inutilă în viața noastră? În zilele acestea de izolare, în care nu mergem la muncă, în calmul neobișnuit al după-amiezii, se întrezărește ceva nou. Stăm acasă, ca niște copii cuminți în banca lor, când învață ceva, astfel încât această „întrerupere” să nu treacă degeaba.

În orice caz, nu vom putea ieși din criză pe cât de repede am intrat în ea. Și ceea ce se întâmplă acum nu este o pauză, o vacanță, o blocare, ci este o trezire. Virusul nu urmărește să ne înlăture, ne zguduie bine cu scopul de a ne ghida viața după alte principii.

Astăzi ne confruntăm cu nevoia de a ne redefini valorile, în zorii unei noi ere, care cere o atitudine diferită unul față de celălalt și găsirea unui sens nou, pe care până acum l-am evitat. Vântul schimbării ne-a măturat iluziile și ne arată adevărata imagine. Deci vom lăsa din nou mintea să fie întunecată de iluziile sale? Ne vom împăca cu trecutul, cu veşnica vanitate, cu abundența excesivă și cu lipsa de echilibru interior?

Lumea pare să fie pe o punte îngustă, iar principalul lucru acum este să nu ne fie frică de despărțirea de trecut.

Avem un alt scop: să întâmpinăm viitorul fără să-i întoarcem spatele, ci înfruntând în mod asumat „inevitabilul” mâine.

Noi înșine am intrat în roată ca niște hamsteri, iar acum putem ieși din ea fără șocuri extreme. Până la urmă este important cu ce valori interioare rămânem: conexiunea noastră, relațiile dintre noi, felul participării noastre la societate. Este suficient să realizăm acest lucru și toate mecanismele – sociale, financiare, comerciale – vor începe să se restructureze, conform noii paradigme.

Să ne gândim la asta: de ce trăim?

Cum ne putem construi viața diferit, pe principii diferite? A fost deschisă calea ieșirii din egoismul fără limite; să o folosim acum, cât timp egoismul nostru este șocat și amuţit.

Avioanele sunt la sol, navele sunt în porturi, ar trebui să fim în băncile școlii. Nu există nimic rău în asta. Dimpotrivă, avem ocazia să facem cu adevărat ceva pentru noi.

Toată viața am evitat cu abilitate această întrebare, înfricoșați de  finalul inevitabil. Cu toate acestea, virusul sugerează altceva. Nu putem fugi de moarte în acest fel. Egoismul nostru limitează, dă o simțire greşită și jalnică a lumii, prin cerințele corpului nostru. De aceea este necesar să ne ridicăm deasupra egoismului. Atunci vom vedea o lume complet diferită: nesfârșită, eternă și perfectă. Haideţi să simțim lumea prin structura noastră comună internă, prin suflet!

Acest lucru nu are nicio legătură cu religiile. Știința Cabala nu pledează pentru nicio credință. Pur și simplu dezvoltă sufletul omului, iar asta ne face fericiți. Acum, când cu toții ne simțim într-o barcă comună, trebuie să punem vâslele împreună și să ne îndreptăm spre o lume fără granițe între inimi. Atunci barierele care despart oamenii vor dispărea. Lumea de mâine se formează acum.

Filed under: Coronavirus, Criza, globalizare, Diseminare, Economie si bani, Educatie, Spiritualitate | Add Comment →