Al doilea principiu al relaţiilor dintre cuplurile căsătorite, spune: „Fiecare partener trebuie să ridice tot timpul spiritul, buna dispoziţie a celuilalt”. Orice om întâmpină cu bucurie oportunitatea de a-şi ridica buna dispoziţie. Iar în aceste circumstanţe, trebuie să te vezi mai mult decât un partener, trebuie să te vezi ca o mamă care are grijă de bunăstarea copilului său.

Adică să vă străduiţi să fiţi pe placul celuilalt, să îi creşteţi buna dispoziţie, să fiţi îngrijorat ca lucrurile să fie bune pentru el, să încercaţi să îi aduceţi ceea ce iubeşte, să îi pregătiţi şi să îi aranjaţi lucrurile. Şi trebuie să arăt că fac asta în special de dragul soţiei, căreia vreau să îi dăruiesc plăcere. Îi dau un exemplu de comportament pe care aş vrea să îl văd şi eu de la ea, în relaţie cu mine.

Asta vorbind de cuplurile căsătorite care învaţă să construiască relaţii corecte. Înţelegem că suntem doi egoiştii care trebuie să corecteze condiţia familiei noastre. De aceea, fiecare arată un exemplu diferit şi are privilegiul să îi amintească celuilalt cum trebuie să se comporte.

Împreună cu asta, este foarte important să ne ridicăm spiritul, dispoziţia, unul celuilalt, pentru că vrem să construim o conexiune între noi! Altfel, într-o dispoziţie proastă, nu este pregătit să se conecteze cu ceilalţi.

Dacă partenerul se află într-o astfel de stare de depresie, nu este posibil să îl faci fericit cu nimic, ci este necesar să cobori la proasta lui dispoziţie, să împarţi cu el grijile acestuia, să încerci să vezi totul prin ochii lui, să fii de acord cu problema lui şi să îi găseşti justificare sută la sută! Iar după ce simţi că te afli şi tu în aceeaşi dispoziţie, în aceeaşi furie împărtăşită, încearcă să îl scoţi de acolo. Pentru că fără această conexiune este imposibil să scoţi o persoană din cădere; este necesar ca mai întâi să o poţi apuca de undeva.

Iar dacă încerci să îţi faci partenerul să fie vesel în această stare proastă, atunci asta duce la crearea unui efect opus, iar optimismul tău va atrage în partener o şi mai mare furie, pentru că tu te afli în stare opusă faţă de el. Mai întâi, trebuie să realizezi o conexiune, solidaritate, să vă simţiţi unul pe celălalt şi numai după aceea, gradual, foarte încet, să începi să îi ridici spiritul; aceasta va fi abordarea psihologică corectă.

Fiecare stare trebuie să fie exploatată pentru munca anulării de sine. De exemplu, ajungi acasă şi vezi că papucii tăi nu sunt la locul lor, aşa că eşti fericit pentru că ai oportunitatea să te ridici deasupra mâniei şi că ai primit material cu care poţi lucra. Ştii că vei beneficia din asta şi că vei goli o zonă din tine pentru o conexiune şi mai adâncă.

Omul trebuie să găsească compensaţie pentru concesiile sale, astfel încât să simtă că merită să facă aceste concesii, pentru că astfel vă câştiga iubire, o bună conexiune şi chiar ceva mai înalt! În aceste sentimente, apare deodată ceva unic, care ridică relaţie de la nivelul de animal la nivelul uman şi înţelege că a meritat.

Întrebare: Şi dacă ajung acasă şi văd că soţia este înconjurată de nori de furtună? Soţia este într-o dispoziţie proastă iar eu sunt teribil de furios, sun infectat de o stare foarte proastă. Ce ar trebui făcut în aceste circumstanţă?

Răspuns: Du-te şi caută buna dispoziţie la fel cum îţi cauţi papucii! Caută modalităţi de a a-i îmbunătăţii dispoziţia ei şi a ta. Acum trebuie să devii un psiholog în ceea ce o priveşte pe soţia ta şi să cauţi o abordare ştiinţifică, constructivă şi blândă, să construieşti o asemenea conexiunea cu ea, care să o scoată din disperare şi furie şi care să o ridice la un alt nivel al relaţiei de viaţă. Acum, lucrezi ca un adevărat psihoterapeut.

Şi, faţă de  un psiholog extern ai chiar instrumente mai puternice de influenţă, pentru că tu te poţi apropia de soţie, o poţi îmbrăţişa, o poţi întreba ce s-a întâmplat. Mai întâi, îmbrăţişeaz-o, asta va dezgheţa totul imediat. Asta este la fel ca tot ce aduce plăcere şi sentimentul unui sprijin în viaţă unui om.

Întreaga metodă a relaţiilor familiale este sprijinită de concesii iar conexiunea care este realizată cu ele, prin depăşirea egoului, astfel încât „iubirea acoperă toate păcatele” prin ajutarea celuilalt, dând un exemplu a cum să se conecteze înapoi cu tine. Tot ce este necesar se află în aceste cuvinte, nu mai am nimic ce să adaug.

Din discuţie asupra educaţiei integrale din 01.08.2012

Filed under: Educatie integrala | Add Comment →