Michael Laitman, pe The Times of Israel: “Este eternitatea viitorul nostru?”

Un student mi-a spus că a citit că celebrul futurolog Ray Kurzweil este pe cale să publice o nouă carte intitulată Singularitatea este mai aproape. Aparent, este o dezvoltare sau o elaborare a ideilor pe care Kurzweil le-a prezentat în cartea sa anterioară, Singularitatea este aproape. Potrivit articolului citit de studentul meu, Kurzweil prezice că până în 2032, peste zece ani, tehnologiile medicale vor fi atât de avansate încât vom putea trăi pentru totdeauna. Studentul meu mi-a cerut părerea despre perspectiva vieții veșnice.

Ei bine, pentru viața mea, nu pot înțelege ce este bine să trăiești pentru totdeauna. Pe lângă tam-tam-ul pe care îl facem cu privire la moarte, ce beneficii îmi oferă să nu mor niciodată?

Știu ce ne spun cărțile sfinte, că în Grădina Edenului există viață veșnică, așa că dacă putem trăi veșnic va fi raiul pe pământ. Totuși, dacă nimeni nu moare va fi această planetă raiul pe pământ? Pentru mine, sună ca o rețetă sigură pentru a crea iadul pe pământ.

De asemenea, dacă trăim pentru totdeauna, ce vise și speranțe vom avea? Ce rost are să trăiești dacă nu există presiune pentru a realiza ceva?

Viața ne este dată pentru o perioadă limitată de timp, să o folosim pentru a realiza ceva, pentru a face ceva cu ea. Viața ne este dată, așa că ne vom folosi timpul aici pentru a dobândi spiritualitate, pentru a nu rămâne pentru totdeauna limitați la existența fizică.

Spiritualitatea înseamnă să mă extind, să ajung dincolo de mine însumi și să mă conectez la rădăcina comună a tuturor. În cuvinte mai simple, spiritualitatea înseamnă să simți întreaga umanitate și în cele din urmă întreaga realitate, ca un singur corp sau mai bine zis ca o singură entitate care nu are nici început, nici sfârșit. Este opusul vieții fizice eterne, în care timpul se întinde la nesfârșit. Viața spirituală înseamnă să trăiești fără timp.

O astfel de viață are loc nu atunci când perpetuăm corpul, ci când ne ridicăm deasupra lui și în loc să ne gândim doar la noi înșine, să ne gândim la toți ceilalți. În prezent, suntem absorbiți de noi înșine pentru că vrem numai pe noi să ne slujim. Dacă am fi vrut să-i slujim pe alții, i-am simți așa cum ne simțim pe noi înșine în prezent. Când îi simți pe ceilalți la fel de tangibil precum te simți pe tine însuți, nu mai ești limitat la corpul tău. Ca rezultat, nu ești limitat de niciuna dintre limitările corpului, inclusiv viața, moartea sau orice concept de timp.

Acest viitor glorios nu este o iluzie; este viitorul omenirii. Se va întâmpla de îndată ce încetăm să ne gândim doar la noi înșine și începem să ne gândim cu adevărat la alții. Cu cât ne schimbăm mai devreme starea de spirit, cu atât mai repede vom începe acea viață fericită. Dacă amânăm, vom continua să luptăm până ne dăm seama că slujirea ego-ului nu plătește și vom merge pe calea spirituală. Dacă ne grăbim, vom merge pe calea spirituală fără a trebui mai întâi să suferim.

Filed under: Criza, globalizare, Educatie, Spiritualitate | Add Comment →