Noul meu articol pe Linkedin “Ghidul pentru viaţa online ”

Indiferent dacă ne place sau nu, trăim online. A rămâne acasă a luat proporții globale după mai bine de un an de pandemie. Acum este mai evident ca oricând că suntem legați unul de celălalt într-un mod interdependent, că ne influențăm constant reciproc prin diferite instrumente și platforme de comunicare online. Cum putem profita de această nouă realitate? Vom obține beneficiul suprem punând „ochelari” exacți pentru a examina natura noilor noastre relații.

Întrucât ceea ce numim viață „normală” nu se poate întoarce niciodată pe deplin, am face bine să învățăm să trăim în noul mediu într-un mod adecvat și semnificativ. Imaginați-vă fire invizibile care leagă toate inimile, toate mințile, toate dorințele, toate gândurile – conectându-se între noi toţi și fiecare. Această rețea de conexiuni are două stări posibile: o stare naturală inițială și o stare mai avansată la care trebuie să ajungem prin alegere proactivă și recunoaștere.

Închiderea prelungită a locurilor de muncă și a afacerilor ca urmare a crizei extinse a COVID-19 a transformat ocuparea forței de muncă și stilul de viață pentru milioane de americani și oameni din întreaga lume, care acum lucrează, studiază, comunică și socializează virtual. Este de așteptat ca viața online să rămână o parte durabilă a stilului nostru de viață chiar și după încheierea crizei de sănătate. Un studiu recent realizat de Pew Research a arătat că din 71% dintre persoanele chestionate care lucrează cu normă întreagă de acasă, 54% ar dori să continue acest lucru chiar și după ce pandemia este sub control dacă li se oferă o astfel de opțiune.

Întrucât ceea ce numim viață „normală” nu se poate întoarce niciodată pe deplin, am face bine să învățăm să trăim în noul mediu într-un mod adecvat și semnificativ. Imaginați-vă fire invizibile care leagă toate inimile, toate mințile, toate dorințele, toate gândurile – conectându-se între noi toţi și fiecare. Această rețea de conexiuni are două stări posibile: o stare naturală inițială și o stare mai avansată la care trebuie să ajungem prin alegere proactivă și recunoaștere.

În prima situație, indivizii din rețea își simt doar propriile interese și încearcă să-i folosească pe ceilalți pentru a-și îndeplini dorințele. O astfel de abordare autocentrată umple atmosfera rețelei cu un sentiment negativ și distructiv al competiției, al controlului, al diviziunii și al urii. Practic, nimeni nu doarme liniștit, toată lumea suferă într-un fel sau altul.

În situația mai avansată, indivizii încep să simtă că fac parte dintr-un colectiv cu un scop comun și că sunt complet dependenți unul de celălalt. Relația dintre membrii colectivului se bazează pe reciprocitate, completare, dăruire și iubire. Definiția succesului în al doilea scenariu este comunitară, unde toată lumea se străduiește să facă tot ce este mai bun pentru ceilalți.

Aceste două situații sunt complet opuse una faţă de cealaltă. Lumea care se simte în prima stare este o lume dificilă, în timp ce lumea care se simte în a doua stare este una frumoasă. Cine determină ȋn care lume voi locui? Eu o fac, prin atitudinea mea față de ceilalți!

Dacă mă raportez la toată lumea printr-o viziune egoistă a propriei satisfacții, trăiesc ca de obicei într-o lume în care relațiile noastre se deteriorează zi de zi. Dar dacă reușesc să dezvolt o atitudine mai presus de egoismul meu personal, pentru a include preocupările celorlalți, care nu sunt eu, mi se va deschide o lume cu susul în jos, o lume mai înaltă și mai pozitivă ȋmi va fi dezvăluită. Motivul pentru care nu o simt acum este că nu am dezvoltat încă atributele necesare pentru a înțelege asta. Acest lucru este oarecum similar cu modul în care funcționează emisiunile radio: ceea ce determină ce post voi asculta este frecvența internă la care este acordat receptorul meu.

Rețeaua în care trăim este una și aceeași, conexiunile dintre toți există deja, indiferent dacă le simțim sau nu. Dacă reușesc să dezvolt o nouă natură a „iubirii aproapelui tău ca pe tine însuți” și îi tratez pe ceilalți cu iubire și considerație, voi începe să simt că în această rețea de relații există o energie eternă și completă care mă umple cu bunătate.

Această sursă de putere ne direcționează perfect și ne clarifică înțelegerea pentru a dezvălui că viața are un scop foarte înalt, imposibil de împiedicat de nimeni sau de nimic. Dacă această schimbare de atitudine este pusă în practică în relațiile noastre umane, aceasta ne va lumina mediul virtual și vom realiza că fiecare moment al vieții noastre va deveni o oportunitate de a ne conecta cu forța iubirii, care umple toată creația cu atingerea unui deget.

Filed under: Criza, globalizare, Educatie | Add Comment →