“Pandemia a dezvăluit cea mai mare dorință a umanității” (Thrive Global)

Thrive Global a publicat noul meu articol: “Pandemia a dezvăluit cea mai mare dorință a umanității

Dacă ținem cont în mod constant că viitorul nostru bun depinde de relațiile noastre bazate pe grijă reciprocă și solidaritate, vom experimenta un an nou roditor și fericit, plin de emoții pozitive, revelații cu sens și experiențe de învățare.

Persoane care poartă mască de protecție împotriva Covid-19. Rennes, 2020-09-19 NO USE FRANCE

Pe măsură ce începe un nou an, oamenii sunt dornici să lase amintirile pandemiei în urmă, dar virusul este neobosit. Chiar și atunci când milioane de vaccinuri Covid-19 au fost deja administrate în America și în întreaga lume, unele măsuri preventive, cum ar fi purtarea măștilor, ar trebui să rămână o perioadă de timp, potrivit oficialilor din domeniul sănătății. Cum va afecta societatea acoperită de mască interacțiunile noastre personale, în special în cadrul tinerei generații? Vom descoperi în curând, că încrederea și apropierea nu vor fi condiționate de utilizarea măștilor sau de lipsa purtării acestora. Progresul la toate nivelurile va depinde de conexiunile bune cu ceilalți, de dorința noastră internă de a construi relații semnificative.

Utilizarea măștilor pentru a preveni răspândirea Covid-19 a transformat mentalitatea oamenilor la nivel global. Cu excepția unor țări asiatice deja obișnuite să folosească măști de față pentru a preveni răspândirea bolilor infecțioase, măsura a trezit controverse în SUA și în alte țări în care oamenilor li s-a spus să se obișnuiască să poarte măști ca „noul normal”. După un an de acoperire parțială a fețelor noastre din cauza pandemiei, noile cercetări ale experților europeni și nord-americani au arătat că asta complică interacțiunea socială dintre oameni, deoarece perturbă „citirea emoțiilor din expresia feței”.

Rezultatele studiului au indicat că stările emoționale precum fericirea, tristețea și furia au fost percepute greșit ca neutre. Iar oamenii dezgustați au fost greșit interpretați ca supărați. Aceste descoperiri nu au fost menite să pună sub semnul întrebării utilizarea măștilor sau nu, ci să evalueze impactul lor psihologic asupra interacțiunilor umane. Oamenii vor începe încet să-și dea seama ce li s-a întâmplat în acest timp de când a apărut virusul, pe măsură ce schimbările s-au desfășurat, și de ce lumea a experimentat o transformare atât de dramatică.

Ce trebuie făcut pentru a merge mai departe? Progresul nostru nu va fi condiționat de purtarea măștilor sau de distanțarea socială. Va depinde de capacitatea noastră de a realiza că pandemia activează dorința noastră maximă: nevoia noastră de conexiune cu ceilalți, pe măsură ce lumea noastră se revelează a fi din ce în ce mai interdependentă.

Ca animale sociale, dorința noastră de relații mai profunde și mai strânse cu ceilalți a devenit mai vizibilă, mai autentică și mai calitativă. Ce ne-a învățat virusul pe calea cea mai grea? Ne arată că a trebuit să păstrăm distanța dintre noi, întrucât nu aveam o bună conexiune între noi, eram incapabili să trăim împreună în frăție și relații pozitive. Deci nu ne vom putea apropia din nou, până nu vom interioriza acest principiu și vom schimba direcția către o societate mai echilibrată.

Cine sunt cei mai afectați de lipsa interacțiunii sociale? Fără îndoială, tânăra generație. Este posibil ca unii dintre noi să fi uitat ce înseamnă să fii tânăr, primul sărut și prima îmbrățișare. Prin urmare, ne este greu să înțelegem ce experimentează acum tinerii de astăzi. Ei simt restricțiile dure în interior, nu sunt de acord cu cine vrea să îi oprească și să îi limiteze, ba chiar blestemă forța supremă, natura, pentru că a adus o astfel de situație pe planetă. Sunt dispuși să scape de orice în calea lor, indiferent de consecințe, doar pentru a trăi momentul la maxim.

Natura știe să ne repare. Din punct de vedere sociologic, ar fi putut fi o lovitură mult mai aspră. Imaginați-vă o lume în care conexiunea umană nu ar exista deloc, în care contactul nostru dintre rude, cupluri, copii și părinți a dispărut complet. Un fel de deconectare completă, în care nu am putea respira, ne-am simți neajutorați, singuri, goi. Pe cât de dureros este să rămânem îndepărtați unul de celălalt, pandemia ne oferă încă o oportunitate de a ne schimba, conducându-ne în direcția cea bună.

Deci, cum putem să nu pierdem speranța după un an de pandemie? Este posibil prin gândurile noastre pozitive spre conexiune. Dacă ținem cont în mod constant că viitorul nostru bun depinde de relațiile noastre, bazate pe grijă reciprocă și solidaritate, vom experimenta un an nou roditor și fericit, plin de emoții pozitive, revelații cu scop și experiențe de învățare. Vom ști să trăim corect, scurtând distanța dintre noi, conectându-ne inimile.

— Publicat pe 4 Ianuarie, 2021

Discuții | Share Feedback | Ask a question




"Cabala și Semnificatia Vieții" Comentarii RSS Feed