În articolul „Pacea în lume” Baal HaSulam examinează esenţa tranziţiei viitoarei care va ridica umanitatea la un nou nivel:

La prima vedere, planul pare imaginar … Dar când sapam adânc în el, vom găsi că contradicţia de la primirea pentru sine la daruirea asupra altora nu este altceva decât o problemă psihologică… deşi  auto-recepţia, se manifestă în noi, în diverse moduri … toate acestea sunt definite printr-un singur nume, „placerea”.

Acest lucru este deja clar astăzi. Esenta noastra, mintea, simtirea si fiecare celula din corpul nostru aspiră la împlinire. Poate fi simţit pur şi simplu ca o infuzie de energie, sau poate lua alte forme până când ajunge la nivelul psihologic, unde o definim ca plăcere. Dacă mâna mea se odihneste pe masă, atunci nu mâna mea se bucura, ci eu. Intr-un fel sau altul, împlinirea pentru noi este întotdeauna plăcere. Este ceea ce noi toţi dorim.
O întrebare apare: Dacă materia mea doar doreşte să se împlinească, cu scopul de a experimenta placerea, atunci sunt eu în măsură să menţin o legătură cu ceilalţi? Sunt eu capabil sa particip la viaţa sistemului comun asa cum natura ne dicteaza si sa ma bucur de asta, în acelaşi timp? Dacă acest lucru este posibil, dacă Baal HaSulam spune că acesta este un aspect psihologic, atunci poate voi fi capabil sa ma incurc sau sa ma pacalesc pe mine insumi in a face acest lucru? La urma urmei, psihologia este o afacere de zi cu zi, ca să zic aşa. Ca rezultat, prin efectuarea cererii naturii, ma voi bucura şi voi face pe alţii fericiţi pe un nou, global nivel al existentei.

… Ce primeste cineva în timpul vieţii lui? Dacă presupunem că obţine douăzeci la sută plăcere în timpul vieţii sale şi optzeci la sută durere, atunci dacă le-am compara, ar rămâne în continuare saizeci la sută suferinţă nerăsplătită.

Dacă o persoană a făcut calculul corect, nu ar fi capabila să suporte această viaţă. În modul cel mai natural, ar decide imediat să termine cu viaţa ei. Matematica este simpla: „plăcerea minus suferinţa este egală cu ….” Care este urmată de o decizie şi realizarea ei instantanee. Cu toate acestea, nu facem un calcul precis şi, prin urmare, continuam să trăim.
Dar acesta este tot un calcul personal, ca atunci când cineva lucreaza pentru sine. Insa, într-un calcul global, individul produce mai mult decat ia pentru propria lui plăcere şi hrană. Astfel, daca directia ar fi de a se schimba de la primirea pentru sine la daruire, individul s-ar bucura de intreaga lui productie fără multă durere.

Dacă am face un calcul – cât de mult putem primi de la întreaga lume, în schimbul a ceea ce-i dam – atunci într-adevăr merită să trăim.

Astfel, totul depinde de un calcul clar, precis şi transparent: Ce am de la primire şi daruire? Şi Baal HaSulam vorbeşte numai despre calculul material aici, lăsând calculul spiritual între linii. În lumea noastră, într-un fel sau altul toată lumea suferă şi acceptă asta. Cu toate acestea, dacă i-am arata clar unei persoane tot „venitul” său şi „cheltuielile”, ea va înţelege că este jefuita pana la os. Pe de altă parte, în sens spiritual, ea poate înregistra viaţa veşnică în contul său, care este incomparabilă cu saracuta existenţa animala.

Astfel, ne confruntăm cu o problemă psihologică, şi trebuie sa vedem corecţia lumii în acest sens. Toate aceste calcule, precum şi posibilităţile care devin dezvăluite datorita metodei cabalistice, coboara spre educaţie. Asta înseamnă că trebuie sa cream un sistem de învăţământ şi educaţie, iar apoi lumea, care este într-o situaţie disperată, va înţelege că este de fapt la punctul de plecare, in pragul unui nou început.

Din partea a 4-a a Lecţiei zilnice de Cabala, „Pacea în lume”

Filed under: Educatie, Egoism, Lectia zilnica | Add Comment →