Rugăciune pentru societate

Tu şi cu mine nu am fost creaţi printr-un accident. Creatorul a vrut ca creaţia să devină la fel ca El şi tot ceea ce ni se înâmplă ne împinge către scop. De aceea, pe acest drum, trebuie să realizăm că suntem împărţiţi, separaţi şi ne urâm unul pe celălalt. Totuşi, primim forţa de a ne uni deasupra urii, care creşte gradual din ce în ce mai mult. Asta se întâmplă pentru că nu putem depăşi şi nu ne putem ridica dintr-o dată deasupra întregii uri care se află în noi. Dar dacă o depăşim gradual, pas cu pas, atunci vom obţine calitatea dăruirii, atenţia reciprocă, grija, calitatea Binei care nu ne permite să facem ceva cuiva ce nouă nu ne place. Şi după aceea vom atinge iubirea aproapelui ca pe noi înşine.

De aceea întreaga ştiinţă Cabala, care este numită ştiinţa adevărului, vorbeşte numai despre unitate. Şi asta pentru că înăuntrul unităţii, noi, oamenii, obţinem calităţile Creatorului.

Dacă oamenii se adună şi se unesc într-o singură dorină pentru a multiplica forţa fiecări persoană şi a da unul altuia garanţia că prin eforturile comun vor obţine scopul dorin şi vor câştiga o mai mare încredere, asta se numeşte o societate de clovni şi mincinoşi. Şi asta pentru că ei cred că prin unirea lor vor fi capabili să aibă un beneficiu egoist mai mare. De aceea, rugăciunea lor comună acţioneză distructiv şi îi separă pe ei de scop.

O persoană trebuie să înţeleagă că se uneşte cu ceilalţi numai pentru a discerne cum să asceadă deasupra naturii sale. Nu face asta pentru a primi o mai mare forţă de la societate sau să îşi satisfacă cererile egoismului său, ci pentru a intra în această societate şi a începe să îi dăruiască. Aceasta este singura forţă pe care trebuie să o cerem.

Forţa dăruirii către societate vine de la Lumină, de la Creator, de la ce este ascuns înăuntrul relaţiei persoanei cu societatea, cu grupul. Deci, grupul trebuie să fie compus din oameni care se unesc numai pentru a-l obţine Creator, calitatea comună a dăruirii.

Creatorul nu există separat de creaţie. Calitatea dăruirii comune nu există decât dacă este o persoană care o descoperă. De aceea, dacă o persoană se include într-un grup care aspiră la calitatea dăruirii şi acolo doreşte să găsească această forţă, să obţină această calitate, începe să înţeleagă din unirea sa cu ceilalţi că această grijă de societatea, înăuntrul căreia există calitatea dăruirii, sau grija de Creator, care este acelaşi lucru, este rugăciunea societăţii.

Din prima parte a Lecţiei zilnice de Cabala 3/27/11, Pregătirea pentru Congresul WE!

Discuții | Share Feedback | Ask a question




"Cabala și Semnificatia Vieții" Comentarii RSS Feed