Baal HaSulam, „Pacea în lume”: … intreaga dificultate constă în schimbarea naturii noastre dintr-o dorinta de a primi pentru noi înşine, într-o dorinta de a darui altora, din moment ce aceste două lucruri se neagă unul pe altul. La prima vedere, planul pare a fi imaginar ….

Noi nu suntem cu adevărat conştienti de această dificultate încă. Întrebaţi oamenii de pe stradă şi vă vor spune, „Ce e atat de dificil in asta? Ştim cum să ajutam pe alţii.” Unii recunosc că egoismul este inerent naturii umane într-un sens, dar nu mai mult decât atât. Nici unul dintre noi nu simte însă nevoia, necesitatea de a trece de la recepţie la daruire.

Cu toate acestea, în cele din urmă criza ne va arăta că pur şi simplu trebuie să facem acest lucru, deoarece altfel nu vom supravieţui. Vom pierde şi ceea ce avem acum şi ne vom termina pe noi înşine. Neavând în nici o altă opţiune, totusi începem să analizam situaţia: Avem sau nu avem o şansă de a ne uni într-un sistem comun, asa cum ne cere Natura? Poate că suntem incapabili de a îndeplini această condiţie şi suntem sortiti să murim?

La urma urmei, aceasta este o posibilitate. Candva, dinozaurii nu au putut să se adapteze la noile condiţii, iar acum ne găsim pe noi insine într-o situaţie similară. Chiar în faţa ochilor noştrii, foarte multe specii de plante şi animale dispar. Deci, poate că specia umană este, de asemenea, destinata să dispară? Gandind obiectiv, locuim pe o mică planetă de la marginea galaxiei şi, eventual, dupa planul naturii, trebuie sa facem loc pentru alte specii cu potential mai mare si importanta, care se vor potrivi imaginii pe scară largă mai bine.
Astfel, am început să ne dam seama de situaţie: natura noastră este egoista, în timp ce natura a setat o condiţie de daruire reciproca pentru noi şi ne solicită să ne unim într-un intreg. Această cerere a sistemului comun va fi exprimata din ce in ce mai clar. Blocati între dorinta şi realitate, noi experimentam o presiune mare.

Atunci ştiinţa Cabalei vine in salvarea noastră, ca si cum ar veni în jos la noi „de deasupra.” Dacă nu am avea această metodă care să ne permită să evocam forţa corectarii şi sa urcam la un nou nivel, atunci cu adevarat ne-am stinge la fel ca dinozaurii, deoarece nu am avea nici cea mai mică idee despre ceea ce se întâmplă şi cum este cu adevarat programul naturii.

Conditia sa nu pare realista la prima vedere. Nu ne putem uni. Atunci ce ar trebui să facem? Singurul curs ramas al acţiunii este de a duce războaie şi conflicte. Când omul nu are de ales, el este capabil de orice. Dorinţa lui este numai de a pune capăt îndoielilor. Nu putem tolera incertitudinea. Este mai bine să înceapă un război sau chiar sa murim. Atunci cel puţin ne miscam undeva, şi asta e cel mai important lucru. Din moment ce am luat această decizie, atunci nu contează dacă vor supravieţui sau nu – procesul a început. Acest lucru este mult mai usor decat sa rătăcim fără ţintă într-o ceaţă. Incertitudinea ne scoate din minti şi nu putem suporta asta.

De aceea, în timpul nostru, ştiinţa Cabalei este dezvaluita în lume. Aceasta este revelata „artificial”, de Sus, printr-o linie de cabalisti, prin intermediul unui anumit program paralel. Pe calea dezvoltării naturale, noi nu am fi fost capabili s-o descoperim şi să efectuam corecţia. La urma urmei, în situaţia actuală, trecerea de la primire la daruire într-adevăr pare nerealista.

Din partea a 4-a a Lecţiei zilnice de Cabala, 10/25/11 , „Pacea în lume”

Filed under: Egoism, Evolutie, Garantia reciproca, Lectia zilnica | Add Comment →