Baal HaSulam, “Pacea în lume”: Aceasta este astfel, deoarece ceea ce este găsit în colectiv este doar ceea ce este găsit în individ. Şi beneficiul colectivului, este beneficiul fiecărui individ: acela care prejudiciază colectivul, ia asupra sa o parte din acest prejudiciu, iar acela care aduce beneficii colectivului, îşi primeşte partea din acest beneficiu, din moment ce individul este parte a întregului, iar colectivul nu este nimic altceva decat suma individualităţilor proprii.

Trebuie să acceptăm asta ca pe o lege operativă şi revelarea acestui lucru depinde de dezvoltarea persoanei.

Suntem toţi parte a mecanismului general. Fiecare individ este precum o roată dinţată, care se învârte în concordanţă cu celelalte şi nu este întrebată dacă vrea sau nu, să facă parte din mecanism. Maşinăria este deja asamblată şi activă şi dacă simţiţi că sunteţi liberi şi independenţi, este doar pentru că sunteţi detaşaţi de realitate. Pur şi simplu nu aveţi nici o idee despre modul în care sunteţi „învârtiţi”.

Dar într-un anumit punct, vi se arată că începând din acel moment trebuie să vă învârtiţi într-un mod conştient şi că dacă nu faceţi acest lucru, experimentaţi neplăcerea.

Să ilustrăm acest lucru printr-un desen. Există un mecanism în care toate roţile se învârt într-un mod ideal. Există un mic motor ataşat la ele (M), care le învârte pe toate.

Atunci, fiecare roată este făcută să înţeleagă că într-un anumit moment al muncii sale, trebuie să se oprească instinctiv şi să înceapă să se învârtă în concordanţă cu propria voinţă, unindu-se cu celelalte, simţindu-se responsabilă pentru ele, înafara iubirii pentru ele.

O persoană simte că fiecare depinde de ea şi că în „zona roşie” a sa, există două forţe care operează: forţa rea şi forţa bună. Ştie că trebuie să folosească forţa bună, dar nu poate face nimic cu sine şi doreşte să folosească doar forţa rea. La un anumit grad de diferenţă (Δ) el îşi descoperă liberul arbitru.

Astfel încât, maşinăria funcţionează şi voi vă învârtiţi. Eventual, după cum este spus, nimeni nu va fi respins de către Creator şi fiecare se va întoarce la rădăcina sa. Într-un fel sau altul, toţi suntem lucrătorii Săi. Dar dacă aveţi un „punct în inimă”, vreţi să revelaţi adevărul şi pentru a face asta doriţi să faceţi acţiuni speciale, apoi brusc descoperiţi realitatea, iar ea vi se revelează în două moduri.

Atunci aveţi oportunitatea de a fi încorporaţi în ea şi de a descoperi şi înţelege motorul său – Creatorul, gândul creaţiei şi întregul său sistem. Când deveniţi parte a procesului şi vă egalizaţi cu acea maşinărie, începeţi să vedeţi ce este ea, ce înseamnă ea pentru voi, etc.

Vă găsiţi între cele două opoziţii. Pe de o parte, egoul vă împinge către : „Pentru ce ai nevoie de asta? Trăieşte şi bucură-te de ceea ce ai deja, iar ceea ce trebuie să fie, va fi”. Pe de altă parte, sunteţi atraşi către ceva mai mult.

Aici trebuie să schimbaţi forţa motivatoare. În loc să fiţi impresionaţi de atragerea de noi revelaţii, începeţi să avansaţi în sensul real – încorporându-vă în mecanismul general şi acţionând în el.

Acest lucru este posibil doar dacă sunteţi încorporaţi în el, cu scopul de a-i ajuta pe ceilalţi; nu pentru că vreţi să înţelegeţi şi să simţiţi vreo inovaţie, că vreţi să luaţi parte la ceva măreţ, ci cu scopul de a vă concentra puterile pentru ajutorarea mecanismului general, pentru a-i ajuta pe ceilalţi. Trebuie să schimbaţi motivul participării voastre. Acum sunteţi copleşiţi de suferinţe şi trebuie să le schimbaţi în  dureri de iubire.

Cât despre „maşinărie”, aceasta va opera ca deobicei. Lumea noastră pur şi simplu „se învârte”, dar voi sunteţi obstrucţionaţi de a deschide ochii şi de a vedea ceea ce se numeşte Lume Superioară – sfera în care sunt luate toate deciziile…

Din a 4-a parte a Lecţiei zilnice de Cabala 10-09-2012, “Pacea în Lume”

Filed under: Fara categorie | Add Comment →