Întrebare: De ce mintea mea înţelege că merită să Îi justific Creatorului acţiunile asupra mea, dar totuşi mă simt rău? De ce nu imi pot afecta starea interioară cu acţiuni exterioare precum rugăciunea?

Răspuns: Ce simte dorinţa ta la un moment dat, eşti de fapt tu. În spiritualitate, nu te poţi preface şi nu  poți spune ceva ce nu simţi. Trebuie să ajungi la corectarea inimii tale. Şi, mai presus de toate, trebuie să ne dăm seama exact ce este în inima noastră.

Dacă plângi, ce plânge în tine: ochii tăi sau inima ta? Aceasta este diferenţa! Problema este că tot ceea ce facem este în exterior, în timp ce ştiinţa Cabala este în înţelepciunea interioară, partea interioară a Torei. Trebuie să sapi în inima inimilor, să studiezi şi să o testezi.

Apoi vei înţelege că acţiunile exterioare doar îţi stau în cale şi acoperă imaginea autentică; ele te induc în eroare şi te păcălesc. Trebuie să-ţi dezveleşti inima şi să lucrezi cu ea neteatral, fără lamentări şi fără lacrimi.

Dacă iei un sedativ şi te opreşti din furie, va transforma oare asta cu adevărat păcătosul din tine într-un drept? Nu, totul este evaluat de către senzaţia interioară din inimă. Şi noi ştim cum este asta. Credem că tot ce avem de făcut este să ne amărâm şi să ne facem să plângem. Cabala nu anulează acţiunile exterioare, dar vrea ca ele să reflecte starea interioară, deoarece fără ca aceasta să fie adevărată, munca noastră este fără rost, şi nu vom ajunge la destinaţie.

De aceea nu te teme că vei ajunge păcătos la un moment dat şi drept într-un alt moment. Sunt două stadii ale aceluiaşi nivel spiritual, aşa cum este spus: „cineva nu poate duce la îndeplinire o Mitzva (poruncă) decât dacă o încalcă mai întâi.” Asta înseamnă că cineva mai întâi suferă îngreunarea inimii, o încărcătură adiţională de egoism  şi este considerat un păcătos care a nesocotit o „Mitzva” şi simte la ce nivel nu este în stare să o facă.

Apoi, devine mai puternic cu ajutorul mediului, cere Lumina care Reformează, îşi corectează dorinţa şi devine drept, numai pentru a cădea din nou. După acestea, mai primeşte o doză de dorinţă egoistă şi se transformă într-un păcătos încă o dată, pentru a continua să se corecteze, pentru a deveni „drept.” Este spus: „de o mie de ori un drept va cădea şi se va ridica din nou.”
Orice grad spiritual începe cu o nouă încărcătură de egoism şi începi ca „păcătos.” Apoi, termini corecţia şi atingi adeziunea cu Creatorul, acest grad şi apoi eşti considerat ca fiind drept.
Din partea 1 a  Lecţiei zilnice de Cabala5/2/2011, Shamati Nr. 16

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca interioara | Add Comment →