A munci cu oamenii îndulceşte chiar şi „inima de piatră”

Întrebare: Este grija interioară pe care o resimţim în ceea ce priveşte suferinţa publicului, indicatorul corect pentru construirea kli-ului spiritual?

Răspuns: Atunci când ne investim forţele în munca cu publicul, dorim să reuşim din motive egoiste. Deci, este uşor pentru noi să continuăm această muncă. Investim atât de mult în aceşti oameni pe care-i simţim deja ca fiind familia noastră şi dorim succesul lor. Prin urmare, diseminarea lărgeşte vasele noastre. Dacă ne “coacem” doar în mijlocul grupului, în cele din urmă grupul va degenera şi va rămâne într-o stare statică. Ne va fi tot mai dificil să facem paşi unul spre altul şi să ne apropiem. Exact asta se va întâmpla!

Dar, dacă avem grijă de oameni, vom începe să fim îngrijoraţi de avansarea şi succesul lor. Este rezonabil ca noi să avansăm împreună cu studenţii noştri, chiar dacă fiecare dintre ei avansează în funcţie de nivelul său. Şi, atunci când veniţi de la studenţii voştri spre prieteni, atunci vă legaţi de ei diferit, nu ca înainte.

Este foarte dificil de a ajunge la o conexiune imediată şi puternică cu oamenii care sunt la acelaşi nivel, astfel încât să fiţi ca un singur om cu o singură inimă. Dar, numai după ce sunteţi preocupaţi de oamenii la un nivel mai jos ca voi, vă îndulciţi şi obţineţi sentimentul de dăruire în interiorul dorinţei voastre de primire şi, ca urmare, veţi trece la această înclinaţie a dorinţei de dăruire faţă de prieteni.

Din pregătirea Lecţiei zilnice de Cabala, 25.02.2014

Discuții | Share Feedback | Ask a question




"Cabala și Semnificatia Vieții" Comentarii RSS Feed

Articolul anterior:

Articolul următor: