Intrebare: Cum trebuie sa ma pregatesc pentru atelier, si cum trebuie sa ma comport in timpul lui?

Raspuns: Cum ne organizam ca sa vorbim cu Creatorul, cand asta e posibil doar prin centrul grupului? Daca vreau sa iau legatura cu cineva prin telefon, am nevoie de o linie de telefon, un aparat, si frecventa corecta.

Trebuie sa vorbesc cu acea persoana de la al doilea capat al liniei pe o singura limba, sa comunic cu el exact la timpul stabilit in prealabil, si el trebuie sa fie exact persoana de care am nevoie. Asta inseamna ca totul trebuie sa fie aranjat.

Deci, cum aranjam linia de comunicare care se extinde din centrul grupului la Creator, ca sa fim siguri ca aceasta linie va functiona, mai mult sau mai putin?

Mai intai, pentru a crea o astfel de conexiune, trebuie sa ne unim intre noi. Asta inseamna ca fiecare dintre noi incepe sa lucreze in directia centrului grupului. Asa cream ceva comun in centru, care se cheama „noi”, si fiecare dintre noi se straduieste pentru asta.  In acest fel construim aparatul telefonic pentru legatura cu Creatorul. Fiecare stie ca acest aparat este unul complicat chiar si in lumea noastra, cu atat mai mult in lumea spirituala in care conexiunea este realizata la o frecventa cu totul diferita.

Aceasta unda nu are voie sa iasa din mine, caci, la urma urmei, eu sunt opus Creatorului. Eu sunt in intregime un minus mare, un egoist. Iar Creatorul este in intregime un plus mare. Noi nu suntem pregatiti sa ne intelegem unul pe celalalt! Deci, cum voi fi capabil sa construiesc un aparat care lucreaza pe frecventa Lui, si care ma conecteaza pe mine cu El?

Fiecare dintre noi trebuie sa faca Tzimtzum (restrictie) egoului, adica trebuie sa se opreasca in interiorul lui, si sa nu se gandeasca la el insusi. Aceasta se cheama Tzimtzum Aleph (prima restrictie). In acest fel eu incetez sa fiu ingrijorat pentru mine insumi. Pana la urma, in lumea spirituala, in acel loc cu care vreau sa intru in legatura, eu nu exist.

Deci, sunt obligat sa fac un Tzimtzum dorintei mele, un Masach (ecran). In afara de asta, trebuie sa dau ceva din mine, deci, in interiorul meu ma gandesc la grup. Prin asta eu creez o singura componenta care este pregatita sa se conecteze cu altii.

Este de dorit ca zece oameni sa creeze astfel de componente din ei insisi. Iar apoi, toti impreuna ne conectam in centrul grupului, iar componenta noastra comuna (noi), este numita simtul daruirii, care se aseamana cu Creatorul. Intre ei poate avea loc o conexiune.

Ca in telecomunicatii, unde latimea de banda poate fi diferita, la fel si aici. Depinde de marimea unei dorinte pe care o persoana o depaseste, mare sau mica, cat de mult el se include in ceilalti, cat de mult ei se inteleg unii pe altii, la ce nivel este clar scopul tuturor, etc. Aceste conditii determina puterea conexiunii.

Dar, neconstruind un astfel de aparat, noi nu putem crea o legatura cu Creatorul. Deci, depinde de noi sa cream o astfel de forta, legatura noastra comuna cu Creatorul, care este vocea noastra, gurile noastre. Si acolo pot fi multe voci si guri ca acestea: este posibil sa impartim 7 miliarde de oameni in grupuri de cate 10. Mai putin de 10 nu este destul de puternic. E posibil sa incercam cu 5 sau 3 oameni, dar in niciun caz, mai putini. 10 este numarul optimal.

Iar mai multi de 10 nu putem cuprinde, caci suntem formati dintr-o astfel de perceptie a realitatii, din care cauza nu suntem pregatiti sa vedem mai mult decat cele 10 degete ale noastre.

Din Congresul din Franta, „Unul pentru toti si toti pentru unul”, a doua zi, 10/05/14, lectia a doua

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate | Add Comment →