Trebuie să înţelegem că, cu cât încercăm să venim mai aproape unul de celălalt, cu atât mai mult fiecare dintre noi descoperă faptul că îi urăşte pe ceilalţi. Asta pentru că, de fiecare dată când mă apropii de tine, descopăr cât de opus îmi eşti. Şi, cu cât vin mai aproape de tine, cu atât mă îndepărtez de locul din care am venit, unde eram singur.

Să presupunem că fac paşi către tine, adică că încep să te cunosc din ce în ce mai mult. Cu cât te cunosc mai bine, cu atât ura mea către tine creşte. De ce? Pentru că am câştigat o mai mare realizare a cât de opus îmi eşti tu mie. Asta pune un obstacol avansării.

Al doilea obstacol este faptul că, cu cât mă apropii mai mult de tine, cu atât mai mult mă îndepărtez de mine însumi. Pentru a te cunoaşte, trebuie să îmi las calităţile mele şi să le obţin pe ale tale.

Să spunem că tu eşti un vânzător şi eu un cumpărător. Tu spui un preţ şi eu îl spun pe al meu şi, gradual, ne târguim, ajungând la un compromis. Dar cu cât merg mai mult în direcţia ta, cu atât mai mult mă îndepărtez de cuvintele mele iniţiale. Imi devine din ce în ce mai dificil, pentru că las deoparte opinia mea anterioară, pentru a veni mai aproape de tine. Chiar dacă şi tu creşti distanţa faţă de opinia ta, asta nu mă îngrijorează. Sunt îngrijorat numai de mine însumi.

Astfel, în măsura în care vin mai aproape de tine, descopăr: 1) Opoziţia ta, 2) Distanţarea faţă de mine însumi. De aceea, cu cât avansăm şi ne apropiem de Creator, către corecţie, cu atât Aviutul nostru sau grosimea (densitatea) dorinţei, creşte şi greutatea pe care o simţim creşte, de asemenea,  exponenţial. Imi devine din ce în ce mai dificil să realizeze că tu îmi eşti opus şi că trebuie să mă îndepărtez de tine mai mult.

În măsura în care avansăm, obţinem întotdeauna Kelim adiţionale, dorinţe pentru corecţie şi le mărim. Descoperim deodată dorinţe care sunt mult mai mari decât am crezut înainte. Şi asta este bine pentru că atunci am ce să corectez şi am mult mai mult decât înainte. Anterior, m-am gândit: Ce contează, trebuie să corectez doar 10 grame. Dar, deodată, descopăr că nu sunt 10 grame şi 50 de kilograme. Totuşi, corectându-le, câştig 50 de kilograme de Lumină.

Întrebare: Atunci când se întâmplă corecţia?

Răspuns: Corecţia se va întâmpla atunci când tu respingi marea ură pe care o simţi şi neglijezi marea separare de tine însuţi, pentru că cel mai important lucru pentru tine va fi să te conectezi cu mine. Asta este o respingere a noastră, împreună. Vrei să exişti în iubire? Atunci arată că iubeşti! Cum? Respingând ura şi neglijând separarea de tine însuţi. În lumea noastră, totul este simplu: Cumperi un inel pentru mireasă şi ea este a ta. Dar în spiritualitate, această respingere este foarte dificilă.

Din partea a doua a Lecţiei zilnice de Cabala Kabbalah 12/20/10, Talmud Eser Sefirot

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Spiritualitate | Add Comment →