Intrebare: Cuvantul “trib” are un ton primitiv, salbatic, insa, in acelasi timp, vorbeste despre o conexiune speciala dintre oamenii care s-au pierdut in lumea moderna vestica.

Nu este de mirare ca au devenit atat de populare cartile lui Sebastian Junger, jurnalist american, autor, regizor, care a calatorit in cele mai periculoase zone din lume, inclusiv razboiul sfasietor din Afganistan si Saraevo.

La intoarcerea sa, a relatat ca cel mai puternic sentiment pe care l-a adus cu el de acolo, a fost simtul de “trib” si sprijin reciproc. In mare parte a fost impresionat de pacea si increderea pe care a simtit-o acolo, in ciuda razboiului si a focurilor de arme.

Cu toate acestea, imediat ce s-a intors acasa in New York, a inceput sa sufere de frica si tulburari post-traumatice. A inteles că, in timp ce se afla in zonele de pericol, a experimentat sentimentul special de unitate care l-a protejat, iar atunci cand s-a intors acasa, a devenit depresiv din cauza pierderii acestui sentiment si al simtului interior empatic.

Ce am pierdut noi ca oameni prin indepartarea de “clanul tribal” ?

Raspuns: Omenirea a venit din pantecul naturii. Cu totii suntem descendentii unui singur cuplu care, mai tarziu, s-a reprodus din nou si din nou. Toate cuplurile care au venit din primul cuplu nu s-au parasit niciodata. S-a pastrat conexiunea dintre generatii, adica dintre parinti, copii si nepoti. Parintii si-au iubit copii si chiar, si mai mult, nepotii, iar asta ne-a legat strans impreuna.

Nu mai vedem asta in vremurile moderne, insa oamenii au simtit o mare apropiere fata de rudele lor: unchi, matusi, veri si asa mai departe. Prin natura, suntem creati intr-un mod in care ne-am fi continuat vietile impreuna, daca nu ar fi fost egoismul nostru care ne-a instrainat si ne-a divizat.

Atunci cand egoismul creste între noi, rupe conexiunile noastre naturale si le inlocuiește cu relatiile de afaceri: “Mergeti si castigati unul pe seama altuia”. Apoi, in loc sa fim conectati prin inimi, noi cautam sa ne conectam buzunarele pentru a castiga mai mult.

Asa ca suntem interesati, nu de caldura relatiilor noastre, ci numai de masura castigului sau a pierderii in beneficiul nostru primitiv, direct si egoist.

Asa ca nu este o surpriza ca astazi copii nu mai simt afectiune fata de parinti, dar isi aduc aminte de ei numai in masura in care ii pot folosi.

Iar parintii, multumita egoului mare si al influentei societatii, de asemenea, nu acorda multa atentie copiilor; ii trimit sa fie educati la scoala si in diferite cercuri. Cand un copil creste, este eliberat in viata si, in cel mai bun caz, parintii vorbesc cu el la telefon.

Rezulta ca ne-am pierdut, nu numai simtul de trib nativ, de o mare familie ci, de asemenea, si simtul familiei in general, chiar si cel mai mic simt. O persoana ajunge acasa de la serviciu si nu se afla nimeni acolo. Sta singura la serviciu, in birou si este singur si acasa. Comunica prin ecranele telefonului, Tv-ului si al computerului cu lumea si nu are nevoie de nimeni in jurul ei.

Nu intelegem cat de mult ne separa faptul ca ne inconjuram de patru pereti reci, ca intr-o “cusca de metal”, de conexiunile tribale native, de familie, de contactul uman, caldura si angajament

A inceput atunci cand egoismul nostru a devenit mai important pentru noi decat legaturile naturale dintre noi. A inceput in urma cu mii de ani, in Babilonul antic si s-a imprastiat in jurul lumii. Oamenii au inceput sa-si piarda simtul de unitate si conexiune.

In Babilonul antic, traiau oamenii care se intelegeau si se simteau intre ei. Cu toate acestea, atunci cand egoismul s-a aprins, a inceput sa separe oamenii in clanuri familiale. Asa au aparut multe natiuni diferite. Egoismul a inceput sa-si demonstreze forta de separare. Intai a separat oamenii in familii, iar in timpul nostru a rupt legaturile chiar si din familie, separand oamenii unii de altii.

Acum suntem in a doua runda a Turnului Babilonului. In Babilonul antic, oamenii au simtit ca sunt captivi intr-un singur oras, iar astazi suntem inchisi pe Pamant. Acelasi feonomen s-a intors, insa acum la un nivel global.

Din emisiunea de pe KabTV  O Viata noua nr.794 din 11/29/16

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca in grup, Munca spirituala | Add Comment →