Întrebare: Cum întărim responsabilitatea fiecărui prieten privitor la garanţia reciprocă?

Răspuns: Dacă Lumina nu mă afectează într-o măsură suficientă şi nu mă duce într-o stare în care să încep să mă intereseze starea prietenului, mă voi gândi cu adevărat la el? Niciodată! Pe de altă parte, dacă primesc o trezire de la Lumină, deodată voi simţi o asemenea dorinţă. Fie o am, fie nu. Totuşi, trebuie să contribui pentru o avea.

De aceea, nu mă voi mânca pentru că nu iubesc prietenii. Nu îi iubesc, nu îmi pasă de ei şi nu mă gândesc la ei pentru că nu sunt conectat cu ei. Pentru a schimba această stare, îmi trebuie influenţa Luminii. Dacă ea mă afectează, mă voi gândi la ceilalţi; dacă nu, nu mă voi gândi la ei. Trebuie să determin exact unde şi cum pot face o schimbare.

În acest moment, nu te iubesc, dar Lumina vine şi, deodată, o fac. De ce? Nu ştiu; Lumina o face. Noi trebuie doar să facem sa apară influenţa ei şi tot restul este o consecinţă. Cât de multă dorinţă şi grijă imi dă El, este atâta cât voi avea.

Deci, cea mai importantă grijă este să trezim Lumina şi asta se întâmplă numai în procesul studiului reciproc. Aşteptăm acest fenomen exact de la studiu, deoarece nu există altă cale. În timpul studiului, ne gândim împreună, Când mă vă schimba în sfârşit Lumina şi ne va unii? Asta este intenţia.

Din Lecţia zilnică de Cabala din 11/26/10, Talmud Eser Sefirot

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara | Add Comment →