Cand simt ca imi lipseste dorinta corecta, trebuie sa o cer. Aceasta se numeste „rugaciune inaintea rugaciunii”. Ma rog cu scopul de a trezi o cerere in mine pentru Creator, dorinta corecta pe care nu o am in acest moment.

Acum, din contra, mai degraba as manca si as dormi, dar cer ca sa stau treaz; vreau sa simt goliciunea gandurilor mele prezente si dincolo de ele sa ma trezesc inspre daruire, spre iubire si sa simt implinire din acestea. Cererea in sine, intoarcerea catre Creator, este „hrana” mea care ma umple de vitalitate. Vedeti, in acest mod sunt conectat la Creator si nu am nevoie de nimic altceva. Deci cum as putea acum sa dorm?

Intrebare: Dar daca nu mai doresc sa dorm, nu am anulat de fapt aceasta dorinta in mine si de fapt, nu m-am ridicat deasupra ei, cum trebuia?

Raspuns: Acum am o nevoie pentru o alta implinire. Il iubesc pe celalalt si doresc sa ii daruiesc. Dorinta mea anterioara nu dispare; ea arde in interiorul meu ca si inainte, dar in acest moment sunt implicat in procesul de daruire.

Nu pot face nimic in legatura cu asta; in spiritualitate am intotdeauna doua dorinte, doua sentimente. Pe de o parte, simt goliciunea mea interioara pe care nu doresc s-o umplu ca deobicei si pe de alta parte, doresc sa ma ridic deasupra ei cu o dorinta de daruire. Trebuie sa am aceasta goliciune, ca si trupul meu, pe care am restrictionat-o. Fara ea, nu as fi capabil sa avansez.

Intrebarea este, cum este posibil sa simt simultan aceste doua dorinte? Tzimtzum (restrictia) a fost facuta ca sa preiau controlul asupra dorintei, in ciuda puterii sale si deasupra acesteia sa construiesc un Masach avand o intentie de daruire si o aspiratie arzatoare pt ea.

Aceasta este dualitatea ce e descoperita in spiritualitate, iar noi trebuie sa ne obisnuim cu ea. Unul dintre exemplele cele mai proeminente este dat in Torah: (Geneza 21:12) in Isaac vor fi chemate semintele tale, ii spune Creatorul lui Abraham; si dupa aceasta El i-a comandat sa-l sacrifice pe Isaac pe pamantul lui Moriah (Geneza 22:2) si sa-l aduca ofranda prin ardere. Cum integram aceste doua stipulatii contradictorii?

Baal HaSulam scrie in Scrisoarea 51: o persoana nu poate analiza trupul si sufletul ca fiind doua subiecte. Mai degraba, el este format de catre Creator ca fiind unul, cu alte cuvinte un singur subiect si de aceea perceptia spirituala este dificila pentru el, exact ca doua lucruri opuse care sunt imposibil a fi imbracate intr-o singura tema.  Si in ciuda acestui lucru, noi trebuie sa internalizam acest principiu, sa il intelegem cumva, caci altfel nu vom supravietui.

Si daca pentru mine este ceva rau astazi, daca sunt obosit de eforturile mele inutile, daca am pierdut directia si prefer sa dorm putin, daca goliciunea ma domina, disperarea, lipsa de putere si viata, incep sa ma surprinda prin lucruri neplacute, pe de o parte trebuie sa ma ridic deasupra problemelor care imi sunt trimise si sa le vad nu ca pe obstacole ci ca pe salvarea mea. Vedeti, fara ele nu as putea sa simt nevoia pentru Creator, pentru ajutorul Creatorului.

Si de aceea, este necesar sa mentinem impreuna aceste doua puncte, sa fie simultan in Bina si Malchut, si astfel sa inaintam. Persoana trebuie sa fie „divizata” in doua: un corp (dorinta de a primi) si un suflet (dorinta de a darui). El are nevoie de aceasta divizare. Totusi, dorinta nu dispare, nu e anulata si va trebui sa lucrez deasupra ei tot timpul. In ea sta goliciunea, iar deasupra ei straluceste scopul pe care doresc sa-l ating. Astfel incat „capul unui  Partzuf” face calculatia corecta, in ciuda „deranjamentelor stomacale”.

Totusi, ambele trebuie sa fie percepute de catre cel care primeste, deoarece ele sunt bucuria festivalului, continua Baal HaSulam. Exact intre cei doi poli, este gasita fericirea. Prin discutia noastra de astazi despre continul contrast dintre ei, construim o fundatie pentru viitorul Masach.

Din a 2-a parte a  Lectiei zilnice de Kabbalah 1/30/14, Scrierile lui Baal HaSulam “Introducere la Cartea Zohar”

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica | Add Comment →