Corpul este trecator, Sufletul nu este

Intrebare: Are importanta cum este ingropata o persoana?

Raspuns: In primul rand, prin Kabbalah este corectat doar sufletul. Cand o persoana vine intr-un grup Kabalist si incepe sa lucreze asupra sa, pentru a se uni cu prietenii si a ajunge la calitatea de garantie mutuala, el realizeaza ca ii uraste pe altii si este respins de acestia. Aceasta respingere a prietenilor, este de fapt, calitatea egoista de care are nevoie o persoana pentru a se corecta prin intoarcerea la iubirea fata de prieteni.

Acest lucru este posibil doar cu ajutorul Luminii care influenteaza o persoana in timp ce studiaza texte Kabaliste (in special cele scrise de Baal HaSulam si RABASH). O atitudine corectata fata de aproapele nostru, pana in punctul in care acesta este iubit, este ceea ce formeaza sufletul unei persoane, care devine umpluta de Lumina daruirii si iubirii: Creatorul.

In al doilea rand, corpul uman nu este sfant. Aceasta atitudine fata de corpul nostru animal vine din religii care sunt bazate, in special pe ascunderea Creatorului si pe faptul ca oamenii nu simt sufletul si atribuie in mod gresit atributele lui corpului animal. O persoana crede ca, corpul are ceva special sau unic, de vreme ce nu simte nimic cu exceptia corpului si percepe totul doar prin el.

In trecut, mancarea, ustensilele, si sclavii erau ingropati impreuna cu corpul stapanului mort, pentru a-l ajuta pe acesta in viata viitoare pe care ar petrece-o in acelasi corp. In acest scop, corpul era imbalsamat. Amerindienii (Nativii Americani) inca mai scot din morminte, oasele celor decedati, le spala, si le ingroapa apoi la loc, in semn de respect. Hindusii aleg un copil in scopul adorarii si il divinizeaza. Crestinatatea cunoaste, de asemenea o crestere a reevaluarii relicvelor, despre care discuta pana si in zilele noastre.

Funeraliile sunt insotite de o serie de ritualuri. Toate acestea sunt bazate pe ignoranta si adorarea trupului omenesc. Musulmanii cred ca placerile acestei lumi exista si in lumea viitoare. Pe parcursul anilor, pe masura ce iudaismul a coborat in exil (Galut) – din a simti lumea spirituala si Creatorul – a fost imbracat in diferite ritualuri externe. Oamenii au inceput sa onoreze mormintele si sa practice ghicitul si alte manipulari spirituale. Si, desi oamenii incearca sa reconstruiasca Templul, ei fac acest lucru doar pe cale externa, in conformitate cu starea exilului lor spiritual, si in acest fel va fi construit doar ceva obisnuit.

In concluzie: Nu exista sfintenie (eternitate, perfectiune, si divinitate) in lumea noastra (gandurile, sentimente, actiunile, obiectele si ritualurile noastre). Intreaga noastra lume consta in trei niveluri ale naturii: neanimat, plante si animal. Trebuie sa ajungem la nivelul uman (din lumea lui Adam, in sens de Dome-similar cu Creatorul) prin munca noastra in corectarea urii reciproce dintre noi, la iubirea reciproca. In acest fel vom deveni similari cu Creatorul si in acest fel vom simti eternitatea si perfectiunea indiferent de corpurile noastre animale.

Discuții | Share Feedback | Ask a question




"Cabala și Semnificatia Vieții" Comentarii RSS Feed

Articolul anterior: