Comentariu: „Gândesc sau gândește cineva pentru mine? Trăiesc sau mă controlează cineva?” Acestea sunt întrebările puse de mulți oameni de știință.

Astăzi, ipoteza că conștiința există independent de creier este susținută de fiziologii olandezi moderni, care cred că materia gânditoare nu există deloc. Iar oamenii de știință britanici susțin că creierul, ca orice alt organ, este format din celule și nu este capabil să gândească. Funcționează ca un dispozitiv care detectează doar gândurile.

În 1935, la New York s-a născut un bebeluș, care a trăit 27 de zile, a plâns, s-a comportat ca toți nou-născuții și abia după moartea sa, patologii au descoperit că nu avea deloc creier. Cum este posibil acest lucru?

Răspunsul meu: Nu știm ce este creierul. Nu știm unde se află. În practică, se răspândește în tot organismul, deoarece fiecare celulă trebuie să știe ce să facă și cum să interacționeze cu întregul organism.

Corpul este un mecanism care trebuie să primească semnale, să le implementeze și să dea un răspuns, un răspuns despre execuție. Adică, creierul ar trebui să fie practic peste tot în fiecare celulă, în fiecare punct.

Creierul este un câmp care există în noi, în jurul nostru. Nici măcar nu poți spune „în sau în jurul nostru” pentru că aceasta este o realitate complet diferită, o altă dimensiune. Este gândul care umple și înconjoară întregul univers, întregul univers.

Chiar și astrofizicienii și astronomii spun că universul nostru este un gând. Ei simt că în conversația stelelor, în întregul volum vast al universului, în acumularea de corpuri aparent complet moarte, există un gând, o melodie, o transmitere de informații uriașe despre trecut, prezent și viitor, și nu la nivelul maselor minerale, ci la un cu totul alt nivel intern, pe care din păcate, nu îl acoperim, nu îl înțelegem.

Prin urmare, toate încercările noastre de a înțelege activitatea creierului, în principiu nu duc la mare succes, deoarece creierul este o parte executivă. Este ceea ce captează semnalele din jur, interacționează cu ele și le transformă în niște instrucțiuni foarte externe, foarte primitive pentru corpul nostru. Nu mai este aşa.

Suntem ființe complet de necunoscut pentru noi înșine, nu ne cunoaștem pe noi înșine. Pur și simplu ne simțim corpul iar cine suntem cu adevărat, nu știm.

Mai mult, nu cunoaștem sistemul care ne controlează și ne leagă într-o singură forță de control. Creierul este acolo.

Întrebare: De unde vin toate semnalele?

Răspuns: Ce înseamnă „vin”? Suntem în acest sistem, în același volum. Și ne simțim pe noi înşine sub forma unui animal, a unui corp material, cu partea sa executivă, care include creierul nostru.

“Prim-plan. Opinie disidentă” 8/29/10

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate | Add Comment →