Întrebare: Cum ne putem raporta la principiul „ochi pentru ochi, dinte pentru dinte” (Exodul 21:24)?

Răspuns: Înţelegem, în general, această expresie ca o obligaţie de a răni pe cineva, care aparent m-a rănit pe mine. Din contra, ar trebui să fiu recunoscător că îmi arată o caracteristică care îmi dăunează. Dacă aş fi corectat, nimic nu ar avea influenţă asupra mea, aş fi insensibil la tot felul de „săgeţi”. Ar fi imposibil să mă irite şi nu aş fi indignat sau insultat, pentru că într-o stare perfectă nu ar exista nimic în mine de care să se lege alţii.

Şi totuşi, dacă cineva ar spune ceva care să mă insulte sau aş vedea ceva care să îmi facă rău, asta indică starea mea necorectată. Dacă mă corectez, în acest fel corectez lumea din jurul meu şi încetez să mai văd caracteristici negative în ea.

În loc de o lume teribilă, încep deodată să mă văd în lumea spirituală, în Olam Ein Sof (Lumea Infinitului). Depinde doar de corectarea caracteristicilor mele personale, nu de corectarea altora, pentru că lumea este partea mea opusă, care îmi arată ce nu am corectat încă înăuntrul meu.

Întrebare: Asta înseamnă că nu trebuie să răspund cu aceeaşi „măsură pentru măsură”?

Răspuns: Nu am un răspuns la asta. Ar trebui imediat să te întorci spre tine. Dacă vezi, auzi sau simţi ceva negativ din partea cuiva, este pentru că există caracteristici negative în tine. Trebuie să te gândeşti şi să conştientizezi că îţi arata exact ceea ce trebui să corectezi în tine însuţi.

Din lecţia de Cabala în limba rusă din 01.05.2016

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca in grup, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate | 1 Comment →