Întrebare: Cum poate suferință sa aducă, deodată, o persoană la dăruire?

Răspuns: Într-adevăr, din punct de vedere coporal, este imposibil să obții dăruirea în acest fel. Dacă o persoană se simte rău, atunci ea se gândește numai cum să-și îmbunătățească situația, încearcă să își rezolve problema, să umple golul.

În acest fel lucrează psihologia umană: Dacă mă simt rău sau îmi lipsește ceva, mă duc la doctor pentru medicamente , încerc să fac mai mulți bani, fur ceva, sau fac orice ca să îmi umplu golul. Dar după toate aceste încercări și după un număr de lovituri, încep să mă întreb: Când se va termina?

O persoană cade în disperare, depresie, sau începe să folosească droguri, toate astea numai pentru ca, cumva, să își înăbușe durerea pentru că vede că nimic nu o  poate ajuta. Deci, cum este posibil să facă tranziția către dăruire? Pentru acel sfârșit avem pregătire la nivel corporal ca și genele spirituale.

La nivel corporal o persoană începe să se gândească la dăruire pentru că vede că nu are altă alegere. Este gată să dea altora astfel încât și ei să îi dea ei, pentru ca toți să ne simțim bine; altfel, doar ne-am devora unul pe celălalt, ca animalele sălbatice.

Este un calcul simplu, egoist, la nivelul lumii noastre și este posibil pentru că noi nu suntem la nivelul animal; mai degrabă posedăm arme periculoase care ne permit fiecăruia dintre noi să distrugă pe toată lumea. Asta ne aduce la o concluzie inevitabilă, la faptul că salvarea noastră se află în dăruire. Mulți înțeleg deja asta și numai un nebun și-ar dori un război.

Dar pe lângă motivele corporale care ne fac să înțelegem faptul că a da poate fi folositor, Reshimot de la spargere se trezesc în noi, de la cele mai ușoare la cele mai gele. Ele ne fac să simțim că ne mișcăm într-o direcție greșită și aduc dezamăgirea în dezvoltarea noastră.

Aceia care progresează sub presiunea Reshimot corporale și spirituale, încep să devină mai apropiați. Reiese faptul că Cabaliștii care au început propria dezvoltarea spirituală și oamenii, duc o viața corporală normală, dar încep să se întrebe despre menirea vieții și se apropie mai mult unul de altul. Cu toate că ultimii nu au punctul în inimă, ei încep să își pună întrebări similare.

Opinia maselor se apropie, în mod gradual, de opinia Cabaliștilor. Mai este încă un zid care îi separă, dar oamenii normali vin din ce în ce mai aproape, în căutarea unui răspuns, cu toate că încă nu se întreabă cum să se corecteze ei însăși. Va veni o vreme când se vor întreba: Ce trebuie să facem? Și atunci trebuie să fiți pregătiți să le arătați cum să obțină perfecțiunea.

Din partea a patra a Lecției zilnice de Cabala 12/22/10, “Pacea”

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica | Add Comment →